Este posibil ca urmatoarea mare problema pe care o sa si-o puna omenirea sa fie, la propriu, aceea de manca pentru a trai – aici, pe aceasta planeta, unde fiecare masa mai scade din resursele si asa secate. La acest fel de dieta se gandeste Marius Chivu luna aceasta.
La ce-ai renunta sa mananci pentru a-ti salva viata? La ce-ai renunta sa mananci pentru a salva planeta? Macar una dintre aceste doua intrebari ni le-am pus fiecare la un moment dat.
Mai intai, pentru ca mancatul a devenit, dintr-o problema personala, una globala. Pe de o parte E-uri, organisme modificate genetic, obezitate, diabet, boli cardiovasculare, diverse tipuri de cancer – prin urmare, cheltuieli ridicate in sistemul de sanatate si chiar moarte. Pe de alta parte, emisii de carbon, defrisari, poluare, schimbari climatice – in masura in care populatia lumii creste, iar clima e data peste cap, resursele naturale scad.
Daca e sa credem cifrele, industria carnii, avand nevoie de ex¬tinderea suprafetelor agricole, este responsabila cu pana la 90% din defrisarile amazoniene, spre exemplu; iar in urmatoarele doua decenii emisiile de carbon sunt estimate sa atinga o crestere de pana la 80%. (Apropo, nivelul de CO2 este cel mai inalt din ultimele trei milioane de ani). Dar la aceasta crestere contribuie inclusiv agricultura organica, adica acele legume si zarzavaturi menite sa inlocuiasca din meniu carnea.
Oricum, cert e ca un numar de cateva miliarde de oameni se hranesc astazi intr-un fel care nu este sustenabil, capacitatea de regenerare a planetei fiind depasita de stilul actual de viata al omenirii, bogat, lacom si, mai ales, risipitor. Se pare ca, in acest moment, am mai avea nevoie de inca o jumatate de planeta pentru a nu devora, precum lacustele, tot ce creste(m) in jur.
Am citit de curand un editorial intr-un cotidian britanic in care autorul vorbea chiar de necesitatea unor acte legislative care sa limiteze consumul de carne, in ideea ca numai o astfel de schimbare masiva in obiceiurile noastre alimentare ar putea reduce semnificativ efectele devastatoare ale carnivorilor asupra mediului inconjurator. „Si mancatul este un act politic!, spunea acel jurnalist (sau militant) britanic. Prin urmare, trebuie sa mancam cu responsabilitate climatica.
Dar lucrurile nu sunt atat de simple, pentru ca nu doar industria carnii polueaza si are efecte negative majore. Daca e sa ne luam dupa amprenta ecologica, adica acea unitate de masura a impactului asupra mediului, la fel de mult precum folosirea autoturismului (care consuma combustibil obtinut din petrol) polueaza si cresterea unui caine de apartament (care consuma hrana obtinuta din produse animale) si folosirea apei imbuteliate in recipiente de plastic (a caror productie consuma apa si petrol).
Altfel spus, atata vreme cat nu exista industrie nepoluanta, pentru a salva planeta ar trebui sa mancam doar verdeturi salbatice, sa mergem pe jos si sa bem apa din rauri, adica sa ne intoarcem in epoca preistorica, abandonand o buna parte din castigurile si din confortul a ceea ce numim civilizatie.
Cineva spunea foarte frumos ca planeta nu e mostenita de la stramosii nostri, ci e imprumutata de la urmasii nostri. Dar daca aceasta noua era a schimbarii climatice este o fatalitate, iar oamenii nu sunt altceva decat niste avatari ai dinozaurilor?! Pentru ca am evoluat in fiinte dotate cu inteligenta si constiinta avem orgoliul de a crede ca suntem ultima veriga a lantului trofic. Un savant premiat cu Nobel a fost intrebat odata ce ar vrea el ca oamenii sa constientizeze, iar acel savant a spus ca ar fi foarte important ca oamenii sa-si dea seama ca nu reprezinta decat o etapa in cele cateva miliarde de ani de evolutie inca neincheiata.
Dar sa ne intoarcem la stomacurile noastre si sa va povestesc ce carte simpatica am citit recent: Diete de vedete de Rebecca Harrington (traducere de Luminita Corneanu, Editura Baroque Books & Arts). Autoarea a studiat istoria si literatura la Harvard si publica articole in New York Times sau pe site-ul radioului american – NPR.com, dar asta n-a impiedicat-o sa scrie aceasta carte frivola in care povesteste cum a tinut ea 14 diete ale unor vedete si celebritati precum Gwyneth Paltrow, Elizabeth Taylor, Marilyn Monroe, Madonna, Greta Garbo, Victoria Beckham, Beyoncé, Sophia Loren sau Jackie Kennedy. Femeia nu povesteste atat la ce-a renuntat sa manance pentru a-si salva viata sau planeta, cat mai ales ce a mancat in exces (in principiu supe de varza si de ceapa, terci de ovaz, germeni de grau, drojdii, verdeturi si multa apa) pentru a-si salva silueta, uneori cu riscul de a-si pierde sanatatea si chiar mintile. Cartea e comica de la un capat la altul, iar unele diete sunt abandonate chiar si dupa doua zile. Caci nu poti lua mai nimic in serios: „Intr-o calatorie in Italia, pranzul Gretei Garbo a constat numai in morcovi galbeni si rosii, despre care spunea cu incapatanare ca au gust diferit; „Odata, la restaurant, Victoria Beckham a comandat numai rucola, fara dressing deasupra sau „Pentru detoxifiere, Beyoncé a consumat numai limonada preparata cu piper cayenne, lamai si sirop de artar tip B de noua ori pe zi, fara sa manance mancare.
Am cativa prieteni vegetarieni, din diverse motive, inclusiv din dragoste si compasiune fata de animale. Unii au renuntat intre timp („Ajunsesem sa iau un pumn de suplimente pentru a compensa anumite lipsuri din organism), altii se pregatesc sa devina („Mananc din ce in ce mai putina carne si, oricum, mai mult peste). Cred ca e normal asa, ca optiune personala. O lege care sa interzica consumul de carne mi se pare ca face parte din sfera distopiei. Cat despre salvarea planetei, nu stiu ce sa zic, sincer, de vreme ce i-ar fi cel mai bine fara noi. In fond, ea a fost aici inaintea noastra.
Marius Chivu poate fi urmarit si pe pagina de autor de pe Facebook.
Foto: 123rf.com