Deși sunteți stabili financiar, vă este foarte teamă de sărăcie? Ce comportamente din cuplu vă fac să pierdeți controlul

Tu și partenerul tău împărtășiți o frică: cea de sărăcie. Și, deși aveți o viață bună, ce faceți din punct de vedere financiar vă apropie și mai mult de această teamă.

Pare aproape ironic. De ce tocmai două persoane care câștigă bine, au poziții bune la serviciu, o casă, poate chiar două mașini, își permit vacanțe și city break-uri, să se teamă puternic de sărăcie? Stilul de viață sau ce e pe hârtie nu duce nicicum în această direcție. Dar alegeri financiare neinspirate vă pot confirma sau menține teama, prezentă în viața voastră de foarte mult timp. Ați avut exemple de oameni care au picat de foarte de sus, de la un statut extrem de bun la sărăcie.

Poate chiar asta s-a întâmplat la un moment dat în familia voastră de origine, și indiferent cât erați de mici ați resimțit șocul produs de stilul de viață schimbat la polul opus. Sau copilăria și adolescența voastră au fost marcate de lipsuri și nu doriți să mai experimentați asta vreodată. Părinții nu au ținut cont de voi, de nevoile voastre emoționale, aveți o rană a deprivării care se duce și în direcția deprivării de îngrijire tradusă prin sărăcie. Iar cu tot pachetul acesta și realitatea stabilității cumva vă învârtiți în aceeași buclă a fricii.

Nu vă organizați plățile

Nu este foarte clar cine plătește facturile și când. Faceți asta când vă aduceți aminte, chiar cu mare întârziere, și vă treziți că se suprapun sume serioase care trebuie oricum achitate. Ca atare aveți senzația că nu aveți niciodată bani sau stați prost cu banii, cheltuielile uzuale devin copleșitoare.

Dezordinea financiară

Nu sunt reguli în cuplu care să acopere funcția financiară a relației, cum cheltuiți banii, cum îi distribuiți, cum economisiți. În acest haos apar și cumpărături impulsive, doar pentru că ați văzut ceva frumos sau e bună reducerea. Într-o perioadă scurtă de timp plecați într-o călătorie, vă cumpărați haine, ieșiți des în oraș, fără să bugetați cheltuielile casei sau ratele. Și practic depășiți bugetul pe care oricum nu l-ați evaluat ca suficient pentru tot ceea ce vă doriți să faceți.

Nu sunteți realiști

Stilul de viață pe care îl aveți este foarte bun, confortabil. Dar prin comparații nerealiste cu alte persoane din jurul vostru sau sub influența social media tindeți să vă îndreptați către un stil de viață pe care nu vi-l permiteți cu adevărat. Și apelați la carduri de credit, la împrumuturi de la cei dragi, și permanent voi aveți datorii ceea ce alimentează sentimentul de instabilitate financiară. De asemenea, nu vă uitați la cum ați evoluat până acum, la toate lucrurile materiale și posibilitățile la care aveți acces. Mai degrabă adoptați viziunea de tip totul sau nimic, unde nu există zone intermediare sau grade. Ca și cum există doar doi poli sau două extreme: sărăcie versus bogăție. Și dacă nu sunteți bogați-bogați automat sunteți săraci.

Nu depuneți efort să vă combateți gândurile

Sunt momente când mintea se duce spre scenarii negative catastrofale, unele de-a dreptul amuzante prin absurditatea lor. Vă vedeți oameni ai străzii, căutând în gunoaie. Sau mutați la casa de la țară a bunicii, cea dărăpănată și construită din chirpici, trăind din mila vecinilor. Cum luptați cu aceste gânduri? În niciun fel, ba chiar vi le întrețineți reciproc. Care este probabilitatea ca toate astea să se întâmple? Ce etape sunt necesare a fi bifate astfel încât să se ajungă acolo? Câte de probabile sunt și aceste etape? Ce câștigați din aceste scenarii negative? Care sunt niște beneficii secundare care le mențin?