Ai probleme cu alimentația, de unde și câteva kilograme în plus. Pe lângă modul tău de a face față stresului, asta poate reflecta și ce se petrece în cuplu.
Problemele cu alimentația sunt pe fond emoțional? Gândește-te la ce înseamnă mâncarea, laptele matern, pentru un bebeluș. Reprezintă una dintre primele forme de iubire pe care le cunoaște, când e luat în brațe de către mama, pus la sân și hrănit. Iar la maturitate, a mânca devine a mânca iubire. Frigiderul e punctul de atracție principal din casă? Te trezești noaptea și în drum spre baie faci o mică oprire la frigider? E important să te uiți la tine, la alte posibile mecanisme inconștiente și cum ele te sabotează din plin.
Toată viața ți-ai dorit o relație așa cum este cea de acum. Partenerul este atent, grijuliu, îți oferă iubire, atenție, te poți baza pe el. Și undeva în fundal e teama că va pleca, se va încheia povestea voastră. Și pentru că rana sau capcana ta emoțională spune că mai devreme sau mai târziu oamenii pe care îi iubești te vor părăsi, la nivel inconștient îl provoci și cauți să confirmi capcana. Nu vă certați monstruos din nimic, nu ai accese puternice de gelozie fără motiv, nu îl critici constant și nici nu ai niște cerințe care pun presiune pe el încât ar vrea să fugă în lumea largă. Ci mănânci necontrolat, cantități mari care se văd pe cântar și cu ochiul liber la nivel corporal. Nu îți place ce observi în oglindă și te întrebi când anume nu îi va mai plăcea nici lui și va pleca, confirmând teoria abandonului.
În cuplul tău te simți invizibilă. Parcă partenerul nu te vede, nu te aude, nu înțelege ce îi ceri, ce ai avea nevoie de la el. Și dacă nu te vede, așa cum probabil că nu au făcut-o nici părinții tăi în copilărie, ce rămâne? Mâncarea ca instrument inconștient de a fi cât mai evidentă prezența ta. Dacă nu te observă la 55 de kilograme, poate că te va observa la 80.
Vă certați, faci implozie de atâta frustrare, efectiv nu este receptiv la nimic din ceea ce îi spui. Nu își asumă responsabilitatea faptelor sale și nicio responsabilitate de adult. Ai nevoie de alinare când te simți singură în doi, iar mâncarea devine cel mai bun prieten în aceste momente delicate.
Te-ai plictisit teribil în cuplu? Partenerul nu este receptiv la a face împreună și acele activități care îți plac ție și te relaxează? Ți se pare că vă sufocați într-o monotonie și o rutină care parcă te omoară încet? În doi nu faceți nimic interesat, dar nici de una singură. De fapt, singura sursă de plăcere pe care ți-o oferi este mâncarea.
Știi despre tine că ai o parte foarte indisciplinată și impulsivă. Parcă iese la iveală o fetiță care acționează instantaneu, fără să se gândească la potențiale consecințe. Care ar pleca acasă cu toată cofetăria, inclusiv clădirea dacă s-ar putea. Pe care o interesează doar că vrea și nu îi spune ei nimeni că nu are voie. Și ca să nu mai bagi în gură, nu mai cumperi. Ți-ai rugat partenerul să nu vină acasă cu acele produse problematice pentru tine, dar nu te susține în lupta aceasta cu mâncarea. Nu prea te susține în general…
La voi acasă gătește el. E pasiunea lui, modul lui de a arăta că îi pasă, de a avea grijă de tine. Și e frumos până la un punct. Acela în care partenerul se simte apreciat, că îi valorizezi efortul, când tu mănânci mult din ceea ce prepară el. Nu contează că e foarte caloric, nesănătos sau într-o porție mult mai mare decât normalul.
Foto: PR