De ce partenerul se poartă oribil cu tine și frumos cu cei din jur, chiar dacă tu nu ai greșit cu nimic

Partenerul se poartă foarte urât cu tine, iar cu restul oamenilor este amabil și carismatic. Ce se întâmplă nu are legătură cu satisfacția lui din relația voastră.

Când partenerul începe și se poartă extrem de urât cu tine începi să îți pui întrebări serioase. Mai ales că asta se întâmplă după o perioadă în care totul a fost grozav și el un bărbat minunat. Doar că întrebările acelea nu sunt despre el, ci despre tine. Dacă ai greșit cu ceva, nu faci suficient pentru el, tu nu ești suficientă la nivel de trăsături, abilități, valoare. Și trăiești o vreme într-un chin interior profund, dar și într-o stare de confuzie deoarece nu reușești să găsești explicația. În plus, și modul în care el ambalează reproșurile îți stimulează vinovăția și îndoielile despre tine. În momentele de luciditate evaluezi situația. Poate că reușești să te deschizi unei persoane care te cunoaște foarte bine și de care ești foarte apropiată. Sperând că ai păstrat cel puțin o astfel de prietenă și nu ai ales deja inconștient drumul izolării. Punând împreună toate piesele poveștii și prin prisma capitalului enorm de încredere pe care îl ai investit în acea persoană începi și îl pui sub semnul întrebării pe partener, natura comportamentului său.

Îndreptățirea

Pur și simplu consideră că i se cuvine să primească, are dreptul, indiferent de ceea ce livrează la rândul său în relație. Este îndreptățit să fie tratat ca un rege, deși el se comportă cu tine mai mult decât îndoielnic. O altă latură a îndreptățirii este ceea ce crede că aduce el îl relație și ca atare cumva și-a câștigat sau plătit ceea ce are pretenția să primească de la tine. Fie un statut social, financiar, sprijin sau pistă de lansare pe plan profesional, uneori simplu fapt că alături de el nu mai ești singură, ci în cuplu.

Superioritatea

Pe sine se vede ca un semi-zeu. Se plasează pe un piedestal, fiind cel mai deștept, cult, de succes și lista poate continua la nesfârșit. În aceeași măsură, chiar dacă tu ești la același nivel cu el sau chiar mai sus, prin prisma superiorității fie intră în competiție cu tine și aplică orice tactică pentru a te doborî, fie te critică permanent și îți sabotează încrederea și stima de sine pentru a-și păstra supremația din mintea lui. În același timp, aceasta poate fi o surpracompensare, modul în care se luptă cu propria deficiență internă.

Siguranța

Ați trecut prin diverse etape, nu tocmai bune, a observat cum i-ai iertat de fiecare dată orice derapaj mai mult sau mai puțin grav. Ca atare nu are niciun filtru la nivel comportamental, fiind sigur că și de data aceasta îl vei ierta, ca de obicei. Se simte în siguranță că orice ar face tu rămâi acolo, la pachet cu amenințări din partea ta care nu s-au materializat ori zero limite. Nu îi spui ce ai nevoie, ce nu e ok pentru tine, ce comportamente ale sale nu sunt de acceptat.

Imaginea lui…

… este un bun extrem de prețios. Pentru asta afișează în exterior un construct cât se poate de credibil, și e foarte priceput la a păcăli oamenii. Celorlalți le e aproape imposibil să conceapă că omul pe care îl descrii în relație cu tine este și cel pe care ei îl cunosc. Parcă ar fi doi gemeni identici, dar comportamental total opuși. Cunoscuții primesc varianta cosmetizată, filtrată, iar acasă se arată așa cum este de fapt, cu toate manifestările disfuncționale, de multe ori toxice.

Lipsa empatiei

Din păcate lipsa empatiei împiedică partenerul să se pună în papucii tăi, să te înțeleagă, să negocieze compromisuri sănătoase, să îți vadă nevoile, să se conecteze emoțional la tine. Se observă doar pe el, ce vrea el, iar egoismul este un stil de viață. Până la a fi crud mai e doar un pas.