De ce orgoliul este cel mai mare dușman al cuplului și e necesar să renunțați la el amândoi

Orgoliul vă împiedică să aveți relația pe care o doriți. El afectează cuplul din mai multe unghiuri și deși pare un mijloc de protecție are impact distructiv.

Orgoliul iese la suprafață în momentele dificile, când vă simțiți răniți, triști. Vă spuneți că nu sunteți apreciați suficient, că celălalt are un comportament îndreptățit sau nu îi pasă. Iar acest mod disfuncțional de a face față nu favorizează nici conexiunea emoțională, nici rezolvarea problemelor. Căci se pornește un război în care vă comportați arogant, superior, vreți să plătiți polițe, celălalt să facă primul pas. Relația poate deveni terenul pentru o luptă de putere, dominanță sau competiție ce treptat erodează iubirea.

Comunicarea în derivă

Nicio surpriză aici. Vă aplicați reciproc tratamentul tăcerii, complet. Sau comunicați monosilabic doar pe probleme esențiale, ce nu suferă amânare. Ori aveți conflicte atât de intense că vă simțiți absolut epuizați. Nu ascultați ca să înțelegeți, ci ca să vă apărați, să dați replica. Fiecare merge până în pânzele albe cu dreptatea sa, fără să ia în calcul că, ironic, fiecare poate avea dreptate din punctul său de vedere. În multe situații nici măcar nu comunicați între voi ci cu terți, pe care îi investiți cu rolul de judecători. Care eventual să vă sugereze și pedeapsa ce trebuie aplicată celuilalt sau să vă explice punct cu punct maniera în care să vă comportați în continuare.

Învinovățirea…

… funcționează ca niște ochelari de cal. Vezi numai într-o direcție, nicidecum situația în ansamblu. Sunteți atât de prinși în procesul învinovățirii încât nu observați și partea proprie de responsabilitate. Cu ce a contribuit fiecare la contextul dat. Care sunt nuanțele ce pot fi analizate și schimbă perspectiva.

Fără procesul de reparare

Orgoliul vă împiedică să stați de vorbă cu blândețe și să vă cereți scuze. Să puneți apoi în practică un anumit set de comportamente care să susțină scuzele și direcția dorită în relație. Este doar cearta și rana emoțională ce rămâne sângerândă, nu este pansată și îngrijită corespunzător astfel încât să se cicatrizeze.

Nu mai vedeți lucrurile pozitive

Orgoliul este și ca un văl ce se pune pe față. Mintea e prinsă doar în aspectele negative, vede numai răul. Ai uitat de ce e frumos în cuplu, de lucrurile bune pe care celălalt le face. Fiind imersată în negativ planul de răzbunare este următorul pas. Dacă tu suferi, să vadă și el cum este.

Mize mici

Un orgoliu mare se declanșează și de la mize mici. Deoarece e vorba despre competiție și putere. Cine câștigă, cine este cel mai tare în relație, cine controlează pe celălalt, cine arată lumii că este conducătorul în cuplu. Iar niște motive puerile sunt veritabile mine, și cearta o constantă a fiecărei zile.