Nu există nicio garanție că atracția sexulă va fi mereu puternică. Iar când ea devine de domeniul trecutului te angajezi într-o serie de comportamente specifice.
Sigur, la început de relație atracția sexuală implică artificii și explozii de feromoni. Dar este o iluzie să credem că pe măsură ce trece timpul ea va rămâne neschimbată. Pentru asta e nevoie de efort, muncă personală și în doi. În plus, problemele din cuplu se vor reflecta și asupra vieții sexuale. Iar cu cât e mai mare ruptura emoțională, cu atât nu-ți mai vine să-ți atingi partenerul. În relațiile de care nu avem grijă, pe care nu le hrănim, atracția sexuală dispare fără să ne dăm seama. În special dacă avem fantezia sentimentului perpetuu de îndrăgostire și că lucrurile trebuie să meargă de la sine, altfel nu ne e dat să fim împreună.
Indiferent cât sport face sau cu ce se îmbracă, nu îți trezește neapărat instinctul sexual. Poți spune că arată bine, dar fără să te provoace în vreun fel. Ba chiar te enervează cu diverse lucruri pe care înainte le treceai cu vederea sau nici măcar nu le observai.
Ok, îți iei confirmări din exterior, te flatează privirile sau remarcile masculine, le iei ca atare și îți mângâie orgoliul. În această fază când atracția sexuală față de partenerul tău s-a diminuat, ai tendința de a duce acțiunea puțin mai departe. Te angrenezi în comportamente care încurajează flirtul, îl susții, intri pe aplicații de dating sau discuți pe social media prea puțin nevinovat cu diverși cunoscuți. Mai mult, la nivel inconștient poate chiar îți cauți deja un nou partener, mai ales dacă ai un istoric în care mereu ai intrat dintr-o relație în alta.
Libertatea personală și intimitatea sunt o cerință sănătoasă și importantă în orice relație. Ai nevoie de spațiu pentru hobby-urile tale, timp cu prietenii tăi și familia, să te relaxezi, să citești, să reflectezi asupra unor situații în liniște și solitudine. Pe lângă toate acestea petreci timp cu partenerul, îl incluzi în planurile tale pentru cu viitor apropiat sau îndepărtat. Când atracția sexuală dispare el nu mai face parte din aceste planuri. Ai tendința să ieși, să pleci mult singură, ori dacă sunteți împreună pe lângă distanța emoțională, te distanțezi fizic de el. Inclusiv gesturile specifice unui cuplu precum sărutul, îmbrățișările, ținutul de mână devin din ce în ce mai rare spre inexistente, sau mecanice din obișnuință. Cât despre sex… mai degrabă îl privești ca pe o corvoadă, o obligație și îl eviți.
Fără partea de sexualitate el a devenit un prieten, un coleg de apartament. Pe care, da, poți să îl respecți, să îl apreciezi, dar atât. Nu îi simți lipsa, nu îți e dor de el. Nu îți vine să îl contactezi pe un fond emoțional, ci mai degrabă pentru a rezolva diferite probleme la care el ți-ar fi de ajutor. Te simți sufocată, în capcană, cauți motive să evadezi la propriu din casă sau te refugiezi în muncă, în copii, în filme, treburi gospodărești etc.
Foto: PR