Cum supraviețuim noii crize economice

Pandemia de coronavirus ne-a pus față în față cu o foarte probabilă criză economică. Specialiștii spun că va fi mai dificilă decât cea din 2008. Iată câteva soluții pentru a o gestiona din punct de vedere financiar, dar și psihologic.

Izolarea la domiciliu și distanțarea socială au afectat semnificativ anumite domenii de activitate. Companii și-au suspendat temporar activitatea, altele abia supraviețuiesc, oameni au fost concediați, trimiși să lucreze de acasă sau sunt în șomaj tehnic. Peste tot se discută despre o nouă criză economică la nivel mondial, care a demarat brusc, din cauza pandemiei de coronavirus.

OK, dar ce înseamnă mai exact criză economică? „Criza economică este un termen generic. Există mai multe etape ale unei crize economice, în funcție de durată și intensitate. Recesiunea este definită ca fiind scăderea PIB-ului (produsului intern brut, n.red.) unei țări pentru două trimestre consecutive. Scăderile sunt de câteva procente și se văd în primul rând în mediul bursier și creează o încetinire a activității economice și a fluxurilor de capital. Depresiunea economică este scăderea economică consistentă (20-30%) datorită unui șoc financiar sau a spargerii unei bule economice. În 2000-2001 s-a spart bula dot-com, iar în 2008-2009 s-a spart bula imobiliară din SUA și restul lumii. Această fază se întinde pe ani de zile și aduce blocaje de capital, activitate economică și, în consecință, șomaj și probleme sociale. Personal cred că suntem în faza de început a unei depresiuni mai severe decât cea din 2009, deoarece peste o bulă economică și o supraîndatorare a cetățenilor, firmelor și guvernelor, se suprapune o pandemie care îngheață instantaneu economiile. Consecințele vor fi foarte serioase”, ne lămurește Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară.

Ce se întâmplă acum în România

„Cred că suntem în faza de șoc inițial. Mulți oameni, multe companii sunt complet blocate de severitatea fenomenului și de starea de izolare paralizantă. De aceea și fixarea imediată a așteptărilor pe ajutoarele de la guvern – fie amânarea ratelor, garantarea creditelor, plata șomajului tehnic… Unele domenii se vor replia mai ușor, dar sectoare întregi economice (HoReCa, evenimente, travel, retail-ul „nice to have”) sunt aruncate în incertitudine totală, cu încasări ajunse la zero și perspective neclare”, continuă Adrian Asoltanie. Și dacă în celelalte articole am vorbit despre frici, scenarii catastrofale și conspirative, teoriile puternic încărcate de anxietate economică vorbesc despre o perioadă la fel de dificilă financiar ca în timpul războaielor mondiale. „Blocajul economic duce la complicații sociale foarte grave – nivelul ridicat al șomajului creează drame personale și multă panică și disperare. Am convingerea că vom evita scenarii dramatice precum cel care a urmat Marii Depresiuni din 1929-1930, dar situația va fi gravă atât la nivel personal, de business și la nivel guvernamental. Sper că în ultimii 90 de ani am devenit puțin mai înțelepți și vom găsi soluțiile în conlucrare și nu în conflicte internaționale. O pandemie urmată de o criză mondială necesită soluții globale”, adaugă Adrian Asoltanie.

Mic ghid de supraviețuire… financiară

În această situație mulți reacționează prin îngheț, adică efectiv nu știu ce au de făcut. Pur și simplu se blochează! Veniturile au scăzut, eram obișnuiți cu un stil de viață pe care e necesar să-l reorganizăm. Cum o facem adecvat? Învățăm de la Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară: „Panica este cea mai periculoasă atitudine, pentru că-ți blochează toate opțiunile și acțiunile. Nu luăm decizii financiare majore sub impulsul unor emoții majore. Nici să cumpărăm și nici să vindem active importante de frică. Deși suntem blocați în case, asta nu înseamnă că suntem blocați mental. Trebuie să folosim acest timp pentru evaluarea financiară personală. Analizăm pe câte „picioare financiare” stăm (câte surse de venit), cât sunt de solide și sigure în perioada următoare, pe 3-6 luni. Apoi ne calculăm toate cheltuielile pe următoarele 12 luni, ca să avem o imagine mai clară asupra banilor care ies. Le împărțim în VITALE (mâncare, sănătate, igienă, rată/chirie + utilități și transport) și OPȚIONALE (diverse produse și servicii neesențiale) și vedem ce putem reduce sau elimina complet. Resursele astfel eliberate le direcționăm către Fondul de Urgență (1.000 – 2.000 lei cash în casă pentru defecțiuni casnice minore sau mici probleme de sănătate) și Fondul de Siguranță (3-6 luni de cheltuieli vitale) pentru situații critice (pierderea locului de muncă, probleme majore de sănătate, divorț sau decesul partenerului etc). Urmează consolidarea veniturilor și găsirea de surse alternative de cash. Prioritatea principală este job-ul actual pentru securizarea venitului, dar în același timp căutăm resurse pe care putem să le monetizăm: obiecte de vândut, închiriat sau utilizat pentru generarea de bani, precum și abilități sau pasiuni ce pot fi valorificate. Ultima etapă – amânarea deciziilor financiare majore până la stabilizarea situației”.

Vom învăța ceva din noua criză economică?

„Pe măsură ce experimentează creștere economică și de salarii, oamenii devin neglijenți, se îndatorează excesiv și cred că muzica și dansul vor continua la nesfârșit. Nu-și mai urmăresc cheltuielile, nu sunt conștienți de soliditatea sau fragilitatea surselor lor de venit, nu au buget, limite și precauție. La cursurile pe care le țin angajaților din companii, doar aproximativ 15% dintre participanți folosesc un buget personal. Asta e foarte grav! Comportamentul se schimbă atunci când durerea impune schimbare. Cei care au suferit serios în 2008 n-au uitat și sunt mai pregătiți acum, însă marea majoritate a uitat după zece ani de creștere. Această amnezie este, de fapt, una dintre principalele cauze ale repetării ciclurilor economice de creștere și criză. Mai există, desigur, și generația tânără, care nu a trăit experiența 2008 și care a cunoscut doar anii de creșteri salariale, competiția angajatorilor pentru resursa umană, festivaluri, gadget-uri și produse bio. Ei s-au trezit la o realitate foarte diferită, pentru care nu cred că sunt pregătiți – goana după făină, măști și spirt… După părerea mea, consecințele acestei crize vor fi mai severe ca în 2008 și probabil că memoria va fi mai de lungă durată. De aici până la schimbarea comportamentului e cale lungă… Dacă nu ne pregătim și nu învățăm în perioadele bune, ne va fi cu atât mai greu în momentele de criză. Educația financiară e despre viață, nu despre bani”, subliniază Adrian Asoltanie.

Impactul psihologic

Criza economică apasă butonul panicii și vom fi din ce în ce mai stresați. Studiile arată că în cuplu motivele de ceartă sunt legate de modul de creștere și educare al copiilor, de calitatea și ritmul vieții sexuale și, nu în ultimul rând, de modul în care împărțim și cheltuim banii. Prin urmare, o criză financiară aduce tensiune semnificativă în cuplu tocmai prin dinamitarea aspectului financiar. Dacă două salarii (chiar și tăiate) sunt mai bune decât unul, pentru cei singuri, dar nu doar pentru ei, sentimentul de siguranță începe să fie subțire ca o ață care stă să se rupă. „Nu discutăm aproape niciodată doar despre bani în sine, ci despre ce reprezintă în viețile noastre și cum ne-ar putea afecta. De la planul de pensie, la stilul de viață, la modul în care trăim și planurile pe care ni le făcusem. Modul în care ne imaginăm existența, viitorul apropiat și mediul, chiar prin afectarea identității, atunci când ne identificăm cu un statut social care se modifică. Într-un fel, suntem așezați în fața unei realități diferite de ceea ce știam, căreia avem nevoie să învățăm să îi facem față. Să ne adaptăm și să găsim ulterior variante de a ne crește calitatea vieții în această nouă formă. Acum putem experimenta o listă întreagă de emoții, reacții fizice și comportamentale: tristețe, singurătate, neputință, furie, vinovăție, șoc, confuzie, tulburări de somn și alimentație, retragere socială. Dar nu o situație în sine ne afectează cel mai mult, ci modul în care o traducem în viața noastră, operațional și emoțional. E important să nu luăm decizii pripite, rapide, pe baza impulsurilor de moment, ci în baza unor argumente raționale, analizate. În funcție de impactul crizei, vom trăi schimbări diferite, și în funcție de pierderile pe care le vom experimenta va fi necesar să le facem față, procesarea fiind esențială. Cu cât suntem mai conștienți de ceea ce ni se întâmplă și cum, cu atât mai rapid ne vom putea adapta și, ulterior, după ce acceptăm situația, putem găsi soluțiile potrivite. Concentrarea noastră e important să îndrepte și spre reechilibrarea emoțională; sigur, dincolo de soluțiile practice pe care avem nevoie să le implementăm, cum ar fi schimbarea modului în care consumăm, cumpărăm, gestionăm resursele financiare”, spune Irina Calomir, psihoterapeut.

Metode să gestionezi stresul

În avion, în situații de pericol, când sunt eliberate măștile cu oxigen, înainte de a-i ajuta pe alții este necesar ca întâi să te ajuți pe tine, să fii tu bine și să-ți pui masca de oxigen. Acum scenariul este similar. Vrei să-ți ajuți familia, colegii de serviciu sau propriii angajați? Ai nevoie să te calmezi, să îți scazi propriul nivel al stresului, pentru a da piept cu dificultățile financiare. Irina Calomir sugerează câteva metode eficiente: „Utile sunt diversele exerciții și practici de gestionare a stresului: exerciții de respirație conștientă, mișcare, scrierea zilnică a tuturor gândurilor într-o agendă pentru a le elimina din minte, relaxarea progresivă a mușchilor din corp ca tehnică de relaxare. Menținerea sau crearea unui sistem de sprijin alături de cei apropiați; păstrarea vieții sociale și împărtășirea problemelor și a emoțiilor. Să ne schimbăm perspectiva asupra situației prin rememorarea situațiilor dificile din trecut cărora le-am făcut față, identificarea părților pozitive din ceea ce aparent este integral negativ. Păstrează-ți atenția pe momentul prezent, fă pauze de la concentrarea pe soluții sau pe dificultatea momentului – pauze pentru o activitate plăcută cum ar fi un hobby sau o plimbare. În toată această perioadă este esențial să avem grijă de noi, să ne folosim resursele interioare pe care le avem, să creăm unele noi, astfel încât să avem energie pentru a gestiona situația. Avem capacități de adaptare fantastice și suntem urmașii celor care au găsit soluții chiar și în contextele economice și sociale foarte dificile și uneori imposibile. În plus, într-o situație imprevizibilă, incertă, orice este posibil și pot apărea oportunități și soluții”.