Sunt soluții să nu îți sabotezi singură viața amoroasă, și te poți arăta interesată de persoana care îți place, fără să te lași pradă fricilor.
Te-ai întrebat câte posibile ocazii ai ratat de-a lungul timpului deoarece modurile de a face față anxietății s-au întors împotriva ta? Apărea o persoană pe care o placi, ți se părea interesantă, ai fi vrut să o cunoști mai mult. Și atunci se apăsa butonul de panică. Ori deveneai inaccesibilă, prințesa din turn, dacă te vrea să facă multiple eforturi, nu? Ori îi căutai constant prezența, provocai diverse discuții, făceai cumva să fii în centrul atenției. Doar că atitudinea ta era… prea mult. Te străduiai excesiv să placi, să impresionezi, uneori chiar gafând, indiferent de bunele intenții din spate. Pentru a proceda diferit este important ca în primul rând să conștientizezi aceste două abordări diametral opuse, dar și disfuncționale, și să cauți zona de mijloc dintre ele. Care ar fi acel minimum realist necesar? Iată câteva sugestii.
Jocurile psihologice sunt dăunătoare. Sunt un start prost, căci dacă acum îi stârnești atenția astfel, nu poți rămâne permanent în rolul de jucător. Și la un moment dat vei fi naturală, autentică, iar persoana care îți place e important să fie atrasă de tine cea adevărată, nu de un artificiu sau o strategie. E în regulă să îi răspunzi la telefon sau mesaj atunci când poți, să revii tu dacă atunci când ai fost contactată nu erai disponibilă. Fără să aștepți un număr de minute, ore sau zile.
Este descurajant pentru cineva să bată la o ușă închisă. Nu are de unde să știe că tu ești entuziasmată dacă tot îl refuzi. Vrei să afli mai multe despre el? Îți faci timp, fără a-ți da Universul peste cap. Imposibil să nu găsești o portiță. L-ai invitat tu în oraș și te-a refuzat? Ok, transmite-i să îți dea un semn atunci când vrea să ieșiți la o cafea. Și atât. Și tu bați la ușă sau suni la sonerie, dar nu forțezi clanța dacă omul nu vrea să deschidă. E o mare diferență între a pune o întrebare, a face o simplă invitație, și a insista.
A-l lua de braț când mergeți, a-i pune mâna pe umăr, a-ți orienta corpul către el atunci când stați de vorbă, nu întoarsă către ieșire ca și cum vrei să fugi. Limbajul corpului transmite multe mesaje, mai multe decât cuvintele, iar până la urmă ești o parteneră de discuție, nu un invadator. Așadar atenție la cât de des și cum îl atingi, dar și la spațiul personal care impune niște limite. Observi că tu vorbești cu el și se tot dă în spate? Spațiul intim înseamnă circa 45 de centimetri între tine și el, spațiul personal între 45 de centimetri și 1,20 metri. Contactul vizual poate fi ocazional, însoțit de un zâmbet, fără a-l privi constant și fix.
Și aici sunt niște granițe. Dă-i voie să se dezvăluie în propriul ritm, fără să se simtă ca la interogatoriu. Nu intri cu bocancii în trecutul și intimitatea sa emoțională. A fost transparent și ți-a împărtășit niște lucruri despre el? Poți să îi arăți că ai reținut detalii despre hobby-urile lui sau acea prezentare importantă despre care ți-a povestit. Să îl întrebi cum a fost, fără să fii intruzivă, doar interesată.
Foto: PR