Zis si facut. Ne-am pus, deci, amindoi sa ne dam cu parerea de ce parerile anonimilor de pe net sint – in marea lor majoritate – atit de agresive si de categorice, de ce oricine incearca sa aduca un punct de vedere cit de cit rezonabil este luat la misto (in cazurile bune) sau in suturi (in cele rele), de ce net-ul nu pare a fi, totusi, acel mediu ideal pentru schimbul de opinii (desi „e-democratia' e un concept atit de generos) si de ce mai nimeni nu suporta autoritatea unui specialist intr-un domeniu, cu-atit mai mult cu cit acesta are naivitatea de a scrie sub numele (si prenumele) sau.
Ei bine, am fost cam de acord (recunosc) ca, asa cum se manifesta „democratia pe net' in momentul de fata, pare mai degraba o patologie decit o doctorie. Lumea n-are rabdare sa asculte un argument pina la capat, orice incercare de transare a unei dispute serioase prin recursul la autoritate (nume, prenume sau renume) este respinsa vehement prin replici gen „Da cine esti tu sa ma-nveti pe mine?', iar logica, biata de ea, este in permanenta paguba colaterala a oricarui schimb de replici.
Ba, nici macar logica gramaticala nu e un argument forte: multi „pareristi' de pe net considera ca scrisul corect e-asa, mai mult un moft si ca cei care se opresc la acest nivel – fara a vedea maretele idei care este si care „sau' exprimat ele „insile' prin mina „la cei' care „l-ea' scris – sint niste constipati si niste demodati care nu pricep ca astazi lumea gindeste mai repede si deci scrie mai repede, n-are timp de fineturi…
Marturisesc ca rezultatul micului nostru test a fost mai curind amar: cei care au comentat pe site-ul D.v. ne-au reprosat ca sintem „subiectivi' (cei care posteaza comentarii fiind monumente de obiectivitate), „superficiali' (Internetul este, desigur, ceva foarte profund), „nenuantati' (se stie doar cit de nuantat este comertul ideilor pe net), „facili' (datul cu parerea fiind ceva complicat) si, ce mai la deal, la vale, niste timpiti (ma rog, n-au zis-o chiar asa, dar cam asta era concluzia).
Nici Marius Chivu, nici eu nu aveam nici 0,01% dreptate in ceea ce spuneam; dreptate aveau doar ei, forumistii! Am inghitit galusca (amara, cum spuneam) si, in numarul urmator, Marius a recomandat atotstiutorilor si pretentiosilor nostri cititori articolul care ne-a inspirat dialogul; a aparut in New York Times, e scris de Nick Bilton si e o recenzie a cartii You Are Not a Gadget a profesorului Jaron Lanier (specialist IT). Iar concluziile lui erau si ale noastre… Un timpit profesorul asta, nu?
Articol publicat in ELLE Iulie 2010