Cum îți faci rău singură când îi dai speranțe unui bărbat pe care nu îl placi

Îi dai speranțe deși îți este cât se poate de clar că nu vrei nimic serios de la el. Ironic, tu poți fi principala pierzătoare din dinamica aceasta.

Nu e ceva ce ai făcut pentru prima dată. Ai experimentat asta în adolescență, la maturitatea timpurie, când ai văzut că băieții și apoi bărbații sunt interesați de tine. Inclusiv prietenele tale au dat speranțe unor bărbați de la care nu voiau nimic. Eventual, maxim, sex. Uneori devii critică cu tine, spui că nu e ok să procedezi așa, că poate rănești persoana respectivă, alteori îți zici că oricând poate renunța dacă nu se simte confortabil. Însă la impactul asupra ta nu meditezi și nici prin gând nu îți trece că te-ar putea afecta negativ.

Îți antrenezi lipsa de empatie

Sau altfel spus îți hrănești un mod de a face față cu note narcisice. Te consideri mai bună, îndreptățită, curat superioară, eventual bărbatul respectiv să se simtă onorat că petreci timp cu el, chiar și așa extrem de puțin. Nu devii empatică cu el și te menții cât se poate de departe ce ceea ce ar presupune un contact emoțional cu cineva.

Autoliniștire

Ești tristă că nu găsești pe cineva ok, ți-ai dori foarte mult o relație. Și cum bărbatul potrivit nu apare, îți iei atenția și afecțiunea de la cine se poate și nu te atrage grozav. Însă povestea dintre voi nici nu va evolua ulterior către cuplu autentic, e doar un bandaj pe o rană sângerândă.

Eviți singurătatea

Nu ai o relație stabilă, asumată, dar îi dai lui speranțe. E acolo, îl ții cald. Ceea ce înseamnă că nici tu nu ești în relație, dar nici complet singură. Ești cu picioarele câte unul într-o barcă. Eviți singurătatea, să te confrunți cu teama de ea, să descoperi cine ești cu adevărat, ce vrei, ce îți place. Cum să îți construiești o viață împlinită pe care să nu o mai orientezi după un bărbat.

Chiar îți poți sabota șansele…

… de a fi cu cineva care apreciază onestitatea, asumarea, corectitudinea. Și văzând acest stil de a avea un back-up, bărbatul care te place poate da înapoi. Căci i se pare că abordarea și mecanismul acesta de operare intră în coliziune directă cu ce își dorește de la o parteneră sau cu principiile sale de viață. Atunci când dai speranțe false cuiva și știi că e cineva disponibil mereu ai tendința de a fi mai superficială sau expeditivă ori de câte ori apare cineva nou. Tu ai roata de rezervă și nu îți dai silința să îl cunoști cu adevărat pe proaspătul pretendent.

Uiți că relația e muncă

Sună bine să fii tratată ca o prințesă, iar cum pentru tine nu e o miză extraordinară spre deloc te obișnuiești să nu depui efort. Căci o relație autentică înseamnă efort. Nu doar el să facă gesturi frumoase, ci și tu. Chiar dacă în perioada de început, de curtare, te aștepți ca bărbatul să fie precum un păun cuceritor, e necesar ca și tu să vii către el activ.