Cum îți blochezi singură șansele de a avea o relație de cuplu

Puterea nu este doar la soartă sau la persoanele care vin către tine. Și tu poți influența modul în care se construiește o relație de cuplu sau... nu.

Te-ai săturat până peste cap să tot fii întrebată de ce ești singură, care e problema ta astfel încât nu ești într-o relație de cuplu. Uneori și tu te întrebi același lucru, inclusiv cum se face că unele femei au atâta noroc, iar tu nu. Pe principiul norocul și-l mai face și omul, sunt câteva lucruri pe care le aplici inconștient astfel încât îți sabotezi singură orice început de relație.

Gestionarea proastă a banilor

Ce legătură are asta cu a fi cu cineva? Pai are dacă rezultatul final este acela în care nu te expui, nu ieși, nu dai curs unor contexte sociale care îți măresc șansele de a cunoaște pe cineva. Dacă te bazezi doar pe mediul profesional sau că cineva va intra în vorbă cu tine în trafic sau la metrou, practic îți reduci substanțial ocaziile în care să fii văzută. De unde poți face economii și redirecționa suma respectivă către acele activități care îți plac, te relaxează, te încarcă și te scot din casă? Până la urmă nu e vorba doar despre acea expunere, ci și despre calitatea vieții tale. Să intri cât mai mult în modul de copil liber și fericit, să ieși la joacă precum un adult.

Nu te pui în valoare suficient

Să te faci invizibilă este o formă de evitare. Adică să stai cuminte într-un colț și să nu spui absolut nimic ori să interacționezi minimal într-un grup. Chiar dacă o temă de discuție ți se potrivește mănușă, să alegi doar să asculți. La nivel fizic să nu evidențiezi într-o manieră elegantă, de bun gust, faptul că ești o femeie atractivă. Ci mai degrabă să te îmbraci, să te aranjezi (ori nu prea) într-un fel care nu atrage absolut deloc atenția. Pe scurt, nu te reprezinți adecvat, te plasezi în anonimat.

Nu te organizezi și nu pui limite

Spui că nu ai timp să ieși deoarece ai foarte mult de lucru, ești permanent obosită și mai degrabă la final de săptămână zaci în pat. Ești o femeie divorțată, ai un copil, și nu ai libertatea și lejeritatea unei persoane care nu e părinte. Ca să apară noul partener e necesar să îi faci loc, iar pentru asta să începi să pui limite și să ceri ajutorul. Fostul partener să își respecte programul de vizitare, nu să-l ajusteze așa cum îi convine în timp ce pe tine te încurcă teribil. Să rogi pe cineva din familie sau o prietenă să stea cu copilul tău 2-3 ore cât faci ceva pentru tine sau ieși în oraș. Oare e necesar să începi să zici nu la serviciu? Poate chiar să schimbi job-ul sau să îți pui ție limita de a nu te mai oferi, supraîncărca?

Tipul de bărbat

Cum să ai o relație cu cineva care deja se află în una sau e căsătorit? Care îți spune că nu știe încă ce vrea? Care afirmă sus și tare că visează la marea relație, dar ție îți întreține speranța prin mesaje și vrea să te vadă doar o dată pe săptămână? Pentru a putea dezvolta o relație sănătoasă e necesar să ai și cu cine. Iar un bărbat indisponibil nu poate face asta.

Oare ești dispusă să investești emoțional și să aștepți 2-3 ani până să descoperi dacă e decis să încheie relația oficială? Ori să recunoască faptul că încă mai vrea să copilărească fără să-și asume nimic, în timp ce urmărește unicornul – femeia perfectă? Așadar e nevoie și de mai multe filtre. Primul se referă la disponibilitatea sa, apoi dacă după ce v-ați început povestea ceea ce zice se potrivește cu ceea ce face, inclusiv cu nevoile tale emoționale.