Cu social media la psiholog – despre realitate, știri false și informații fără filtru

În pandemie timpul petrecut în social media a crescut, iar aici găsim nu doar poze drăguțe, frumos prelucrate, ci și știri negative, false, un mediu aparent propice manifestărilor fără filtru, chiar agresive.

Care sunt mecanismele psihologice din spatele consumului de social media? Aflăm de la Andra Zaharia, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

ELLE: Ce pârghii psihologice găsesc oamenii acum în social media, mai ales luând în considerare contextul pandemic?

Andra Zaharia: Ultimele studii făcute de agențiile de digital marketing și cercetare de piață ne arată că de la începutul pandemiei și până în momentul prezent consumul de Internet a crescut, 80% dintre utilizatorii români de Internet orientându-se cu preponderență către site-urile online de știri și platformele de social media. Toată această situație este facil de înțeles, deoarece pandemia a schimbat semnificativ cursul vieții noastre, aducând cu sine o serie de norme, impuneri și restricții care au avut un impact foarte mare asupra normalității cu care eram obișnuiți. Astfel, am fost nevoiți să renunțăm, pe rând, la întâlnirile cu familia și cu cei dragi și să adoptăm distanțarea socială. Să nu mai ieșim la cumpărături cu frecvența cu care o făceam înainte, să limităm ieșirile din casă doar pentru aprovizionarea cu lucrurile de strictă necesitate. Să renunțăm la viața socială și la activitățile de divertisment și cultură cu care eram obișnuiți și să ne orientăm către petrecerea timpului liber în casă. Toate aceste renunțări și limitări, precum și izolarea fizică, au condus către un dezechilibru și o serie de costuri emoționale și psihologice, deoarece nimeni și nimic nu ne-a pregătit pentru a le putea face față, a le integra și a le gestiona într-un mod rapid, constructiv și echilibrat. De aceea, în compensarea acestor pierderi și costuri, ne-am orientat către un stil de viață online. Pentru că suntem ființe sociale și avem nevoie să fim în contact cu ceilalți, platformele sociale au luat locul întâlnirilor față în față și au devenit principalele modalități de a comunica și de a ține legătura cu familia și prietenii, dar și sursă de informare și noutăți despre noul context de viață, evenimente culturale și de divertisment, sport și sănătate, shopping. Mediul online și social media au devenit o resursă deosebit de importantă pentru depășirea acestui moment critic. Locul în care am încercat să ne vedem, să interacționăm, să nu pierdem contactul cu ceea ce se întâmplă, adică, pe cât posibil, să ne păstrăm obiceiurile și ne continuăm viața de dinainte de pandemie.

ELLE: Așa cum spuneai și tu, social media e un concentrat de informații și știri. De ce suntem atât de atrași de știrile cu formulări negative, catastrofale, atât de prezente, nu doar acum?

A.Z.: În timp ce evenimentele pozitive aduc schimbări de bun augur în viețile noastre și au ca rezultat o stare generală de bine, pe care o integrăm cu ușurință, nu putem spune același lucru despre aspectele negative. Acestea din urmă presupun o abordare total diferită, opusă, deoarece ele vin la pachet cu o încărcătură emoțională negativă, ne pot crea neplăceri, ne pot dezechilibra sau, în unele cazuri, ne pot da universul peste cap, conducând către schimbări majore în existența noastră. În situațiile negative vom consuma efort, energie psihică și fizică pentru a dezvolta mecanisme și strategii de adaptare, soluții potrivite de care avem nevoie în vederea restabilirii echilibrului. Pentru a atenua impactul evenimentelor sau lucrurilor negative care ni s-ar putea întâmpla avem nevoie de predictibilitate, anticipare și scenarii de rezolvare a situațiilor nedorite. O parte dintre acestea pot veni din experiența noastră de viață, însă e de la sine înțeles că nu ne putem limita doar la asta. Pentru că nu ne dorim să experimentăm pe propria piele toate situațiile negative, și nici nu este posibil. Însă cu toții ne dorim să fim pregătiți și să avem soluții pentru orice. Una dintre modalitățile care ne poate furniza soluții poate fi însăși expunerea la știri sau informații negative. Deși aceste știri pot avea un puternic impact emoțional negativ și ne pot crea stări de disconfort, frică sau panică, expunerea oferă minții posibilitatea să-și exerseze plasticitatea, să-și imagineze, să se antreneze și să-și construiască scenarii de siguranță. Creierul uman este presetat astfel încât să ofere atenție informațiilor neliniștitoare, negative, care s-ar putea dovedi salvatoare în caz de pericol. Putem fi atrași de știri puternic negative sau catastrofizante tocmai pentru unicitatea lor. De multe ori subiectul lor este rar întâlnit, unic pentru unii dintre noi. Faptul că până atunci nu am știut că acele lucruri pot fi posibile sau parte din existența noastră ne stârnește curiozitatea și ne face să le urmărim.

ELLE: Suntem tentați să luăm direct de bună orice informație care ni se furnizează în social media. De unde și multe știri false, pentru trafic. De ce suntem atât de creduli?

A.Z.: Pentru că am fost învățați să luăm drept bun și real tot ce se scrie. Nu avem cultura de a corela informațiile, de a le trece printr-un filtru propriu și a concluziona dacă sunt adevărate sau nu. Mergem pe premisa: dacă s-a scris în ziar sau a apărut la TV înseamnă că e adevărat, altfel nu s-ar scrie, nu? Ăsta este, din păcate, rezultatul anilor trăiți în comunism în care presa și televiziunea nu aveau libertate de exprimare și am învățat să înghițim pe nemestecate toate știrile care ni se servesc. Abia acum, în ultimii ani, am început timid să verificăm credibilitatea informațiilor, să ne exprimăm opiniile și să tragem concluzii cu privire la veridicitatea informațiilor. Însă numărul celor care fac asta este încă foarte mic. Pe lângă lipsa de educație, volumul de știri false nu este deloc de ignorat, ceea ce le face dificil de analizat. Iar creierul, auzindu-le din atâtea părți, sub atâtea forme, în atâtea moduri, le preia în mod direct ca fiind adevărate.

ELLE: Există acele click bait, formulări care atrag, dar în final nu au legătură cu conținutul unui articol. Suntem păcăliți și tot revenim acolo pe site, fără să ne învățăm minte…

A.Z.: Mesajul este livrat „așa cum trebuie” minții umane, astfel încât ea să nu opună rezistență, ci, din contra, să-și dorească să afle mai multe. Cei care construiesc astfel de formulări știu să folosească manipularea psihologică și ne bat cu propriile arme: curiozitatea, impulsul de a afla lucruri mai mult sau mai puțin intime sau senzaționale despre ceilalți, în special despre cei considerați a fi poli de influență ai momentului sau persoane reprezentative. Astfel de conținuturi promit să împlinească exact această sete a noastră de senzațional, de ieșit din comun, care ne aduce falsa iluzie că suntem primii care află aceste informații, făcându-ne să ne simțim speciali tocmai pentru că le știm. Odată ce le-am accesat, realizăm că am fost prinși în propria capcană psihologică, că am fost păcăliți, dar deja este prea târziu pentru altceva decât păreri de rău. Am putea crede că după astfel de experiențe repetate ne vom învăța minte, că vom recunoaște și vom ocoli formulările de tip click bait. Însă, în mod evident, asta nu se va întâmpla imediat, deoarece este nevoie de timp pentru a ne crea filtre și a construi mecanisme de apărare împotriva manipulării psihologice. Dar odată construite, ele vor pune bazele unui mod sănătos de a ne informa.

ELLE: Cu ce ne face rău social media în contextul pandemiei?

A.Z.: Volumul de informații care circulă în acest mediu este deosebit de mare în ultimele luni. Nu doar televiziunile și ziarele folosesc platformele de socializare pentru a transmite știri și noutăți, inclusiv instituțiile statului au început să apeleze la această metodă de informare a cetățenilor. Ceea ce poate fi văzut ca un beneficiu, pentru că informația ajunge într-un timp foarte scurt către populație și tot într-un timp scurt poate fi utilizată. Pe de altă parte, în social media apar și știrile false, care se răspândesc cu aceeași rapiditate ca și cele adevărate. În acest mod rețelele de socializare devin un mediu de informare mai puțin credibil și sigur. Dacă adăugăm și algoritmii de funcționare și furnizare a informației pe care platformele de socializare îi folosesc, vom vedea că ne este din ce în ce mai greu să discernem singuri dacă adevărul este adevărat sau falsul este fals. Ceea ce ne poate arunca într-o mare confuzie sau într-o adâncă eroare de judecată, ambele fiind în dezavantajul nostru.

ELLE: Lucru online de acasă, școala online de acasă, dating online… Ce impact are asupra noastră faptul că viețile parcă ni se desfășoară online?

A.Z.: Pandemia ne-a impus izolarea fizică și distanțarea socială în viața offline și ne-a orientat către un stil de viață preponderent online. Pe termen scurt, această reorientare are impact, dar nu vine cu niște costuri psihologice și emoționale foarte mari, care să nu poată fi compensate. Dar dacă privim pe termen lung, lipsa interacțiunii față în față, lipsa mediului de lucru de la birou, lipsa rutinei zilnice, lipsa delimitării vieții personale de cea profesională pot crea o serie de schimbări nu tocmai pozitive în zona comportamentală. Putem ajunge să ne obișnuim cu singurătatea, interacțiunea prin intermediul unui ecran sau rezolvarea problemelor prin intermediul tehnologiei. Este mai sigur, mai rapid, mai confortabil, mai eficient. Însă nu poate da ceea ce oferă o interacțiune directă. Ecranul și tehnologia pot face distanțele mari să dispară și pot oferi mirajul de a fi doar la un click distanță, însă în realitate sunt doar niște instrumente, niște obiecte. Sub nici o formă nu pot fi considerate un substitut al relațiilor interumane și al dinamicii pe care acestea le presupun. Al emoțiilor pe care oamenii le simt și le exprimă atunci când interacționează în mod direct, al îmbrățișărilor copiilor cu părinții lor sau al sărutului pe care doi îndrăgostiți abia îl așteaptă. Al învățării prin experiența de grup, al meselor de prânz luate cu colegii de serviciu sau prietenii, al sălilor de teatru sau film. De aceea este important să conștientizăm că toată această perioadă pe care o traversăm, toată această orientare către a trăi online, reprezintă doar o etapă. O alternativă pentru siguranța fizică a fiecăruia dintre noi, nicidecum un stil de viață recomandat.

ELLE: Încurajează sau cultivă social media abuzul emoțional prin paravanul ecranului?

A.Z.: Social media oferă contextul ca, ascunși în spatele unui ecran și a unui nume fictiv, să fim cine vrem noi și să ne luăm o serie de libertăți. Să avem niște comportamente pe care în viața de zi cu zi nu le-am avea. Nu ne știe nimeni și nu ni se cere socoteală, așa că putem ajunge foarte ușor să nu mai ținem cont de regulile de bun simț sau normele sociale. Să uităm să filtrăm ceea ce gândim și să tastăm exact ce ne vine în minte, să jignim sau să-i disprețuim fățiș pe cei care gândesc sau acționează altfel decât noi, lăsându-ne pradă frustrării, mâniei sau altor emoții negative. Din acest unghi, social media poate fi un spațiu în care să apară abuzul emoțional sub formă de comentarii agresive, violente sau jignitoare, dar politicile de funcționare nu permit perpetuarea unor astfel de comportamente. În plus, fiecare dintre noi are libertatea de a raporta orice comportament neadecvat sau agresiv către administratorii platformelor și să contribuie în mod personal la menținerea unui mediu online cât mai prietenos, respectabil și sigur pentru toată lumea.

ELLE: Social media înseamnă și multe filtre, epatare, viața prezentată dintr-un unghi mai degrabă fals sau superficial. Pandemia scutură aceste filtre sau introduce altele noi și alte tipuri de epatare?

A.Z.: Niciodată viața expusă în mediul online nu va fi o copie fidelă a realității. Social media ne oferă posibilitatea să fim cine și cum vrem noi să fim, să ne ascundem defectele și să ne scoatem în evidență calitățile. Să plusăm acolo unde suntem pe minus și să devenim „cea mai bună variantă a noastră”, dar numai pe Internet. Din păcate, această „variantă virtuală” a noastră este doar un mod în care ne mințim pe noi, pe ceilalți și ne sporim nemulțumirile, frustările, invidiile, tristețile, neîmplinirile din viața reală. Imediat ce am închis fereastra aplicației, revenim la realitate și observăm că nu suntem nici mai slabi, nici mai tineri, nici mai deștepți, nici mai cultivați, nici mai bogați decât eram când ne-am trezit de dimineață. Ci poate doar mai triști, mai amăgiți și mai îndepărtați de noi înșine, de cine suntem cu adevărat. Pandemia a reușit să mai limiteze din epatarea, superficialul și perfecțiunea de până acum câteva luni, dar nu ar trebui să ne amăgim că asta va ține la nesfârșit. Cei care erau obișnuiți să epateze și să pozeze în perfecțiunea întruchipată, cu siguranță vor găsi pârghiile de-a o face în continuare. La urma urmei este vorba despre o pandemie, care așa cum a venit, tot așa se va și sfârși. Cei care se aflau în căutarea de sine și într-un proces de autocunoaștere, îl vor continua. Cei care se ascundeau de înșiși, o vor face și în continuare. Aceasta este trista, dar concreta realitate.