Nu te poți detașa, iar această despărțire ți-a dat lumea peste cap? Tu singură nu îți permiți să mergi mai departe.
Această despărțire te bântuie și parcă te simți blocată. Cu un picior în prezent și unul în trecut revizitezi constant din punct de vedere mental felul în care s-a produs ruptura. Sau zici că ești o luptătoare, o supraviețuitoare și nu te lași tu doborâtă. Că nu te mai interesează, să facă ce vrea și atunci aplici diverse aparente strategii de detașare. Însă ajungi iarăși la un conflict interior puternic sau chiar unul real cu fostul partener.
… cu prietenele apropiate, cu familia, cu diversele colege de serviciu. Alt subiect nu mai există pentru tine și te afuzi de fiecare dată într-un fel de despicare a firului în patru. Fiecare gest, cuvânt, grimasă, comportament din trecut și din prezent trece printr-o analiză amănunțită. Povestea despărțirii și a relației au fost reluate de multiple ori.
… este firească. Să vrei să știi ce s-a întâmplat și de ce, să obții o încheiere. Iar varianta cea mai scurtă și rapidă este să vorbești direct cu fostul. Dacă ai făcut-o, nu îl crezi. Tu practic vrei niște răspunsuri și fie nu întrebi exact persoana care ți le poate oferi, fie nu iei de bun ce zice și intri într-o capcană a ghicirii gândurilor. Unde alte persoane își dau cu părerea și fac scenarii în locul celui avizat întreținând o fantasmă toxică.
Vorbiți prin terțe persoane. Aveți de reglat anumite aspecte financiare, de recuperat sau de făcut schimb de bunuri etc. Ba chiar și învinovățirea reciprocă se face având prieteni sau membri ai familiei drept tampon. Voi nu comunicați direct și faceți un fel de ping-pong în care vă ascundeți în spatele altora după ce aruncați cu acid.
Nu sunt obiecte cu valoare sentimentală reală și nici financiar nu au neapărat o valoare mare. Așadar nu sunt cu adevărat importante, ci doar o metodă de a vă răni și răzbuna reciproc. Dacă el te-a făcut să suferi prin despărțire acum și tu îl șicanezi cu obiectul x la care el nu vrea să renunțe din principiu. Ce obții? Să rămâi agățată într-o luptă fără o miză sănătoasă pentru tine.
Presupune transferul de putere și responsabilitate a propriei vieți și alegeri de la tine către fostul partener. El este personajul negativ, tu o victimă a acțiunilor sale. Victimizarea aceasta te face să uiți că tu poți decide pentru tine, să spui nu când ceva nu e ok, să părăsești un context în care erai nefericită dacă doar tu făceai eforturi de mai bine. Inclusiv să îți asumi viața și îmbunătățirea ei după încheierea relației.
Te-ai apucat de sport, ți-ai schimbat garderoba, te duci în cele mai frumoase vacanțe, ieși în cele mai cool locuri din oraș. Și postezi tot pe conturile de social media ca să îl convingi pe fost și pe apropiații lui de cât de bine o duci și cum te-ai rupt de el. La fel întâlnirile pe bandă rulantă sau afișarea imediată cu un nou bărbat prin care vrei să îți demonstrezi că încă ești atractivă și l-ai uitat imediat ce ai clipit. Forme de autoliniștire diverse ce nu îți permit vindecarea.
Foto: PR