Te gândești că aceste comportamente care te deranjează se vor opri de la sine. Dar cel mai probabil ele vor deveni din ce in ce mai pregnante.
Relația voastră de cuplu a trecut de perioada de început și s-a dus încântarea inițială? Deja vă cunoașteți din ce în ce mai bine și ceea ce descoperi nu îți place foarte tare? Ai ales să ignori acele comportamente nepotrivite deoarece îți zici că nu vrei să creezi discuții inutile? Că poate exagerezi tu și nu e chiar așa de rău precum resimți? Sau i-ai atras atenția partenerului, dar nu face nicio schimbare? Ba, mai mult, spune că nu e adevărat, ți se pare sau meriți atitudinea pe care o are și vine ca răzbunare sau pedeapsă? Ceea ce te supără nu se va diminua, ci dimpotrivă.
Nu este realist, cere foarte mult fără să țină cont de factori cât se poate de evidenți. Asta inclusiv dintr-o lipsă a empatiei, fiindu-i de-a dreptul imposibil să înțeleagă ce simți, ce gândești, ce se petrece cu tine și ce ai nevoie. Având o exigență uriașă și nemulțumirile vor fi pe măsură, și nu e vorba neapărat de aspecte de viață importante, ci de lucruri mici care vor fi reproșate constant, ca picătura chinezească. Nu faci nimic bine sau suficient de bine, orice efort depui va fi considerat nul căci nu e așa cum consideră el că ar trebui să arate un gest de efort.
În primele luni manifesta timid un soi de tandrețe și te gândeai că e necesar să se obișnuiască cu tine, e rezervat, prudent, se teme să nu fie rănit. Apoi ai constatat că este prezent fizic, dar nu și emoțional și nu e receptiv la ceea ce consideri tu a fi limbaj al iubirii. Această răceală la capitolul atingeri, lipsa vorbelor bune sau frumoase nu se va transforma peste noapte.
… sunt strâns legate între ele, deoarece manifestarea din plin a controlului e și o modalitate de satisfacere și menținere a egoismului. Ca totul să se întâmple când vrea el și cum vrea el, în ritmul lui și doar în acord cu nevoile lui, presupune anularea ta și frâie ținute doar de el. Iar la un moment dat realizezi că nici nu îți place viața pe care o duci și că practic nu tu alegi cum se derulează. Susținere? Este infimă.
Nu se mai controlează deoarece se simte în siguranță cu tine, că nu vei pleca orice ar face. Se simte confortabil în cuplu și nu ia în calcul noțiunea de filtru inclusiv cu oamenii cei mai apropiați. Nu îl interesează potențialele consecințe și nici nu concepe că ar putea exista unele.
Pentru partener comunicarea înseamnă ca el să țină un monolog, iar tu să asculți. Dacă vorbești te întrerupe, schimbă subiectul sau încheie conversația. Nu te simți ascultată, înțeleasă și este foarte dificil să rezolvați o problemă cu care vă confruntați deoarece cu greu ajungi să definești problema, iar negocierea unei soluții presupune comunicare și efort de echipă.
Foto: PR