Text de Noemi Meilman
Chiar a doua zi după cutremurele devastatoare din Turcia și din Siria, printre sutele de știri distribuite pe rețelele de socializare au apărut și imagini cu câinii salvatori trimiși de țări cu experiență și istorie în dresajul câinilor de intervenție, precum Mexic (o țară afectată des de cutremure), Germania, Elveția, Cehia, Marea Britanie sau Grecia.
Apoi au apărut și câteva știri despre câinii salvatori din România și a ajuns la mine informația despre Asociația Câinilor Utilitari din București, via Georgiana Paraschiv (@louisselife). Georgiana, care are un program de terapie cu alpaca (asta este o altă poveste) a participat la cursul de câini salvatori cu labradorul său, acum câțiva ani.
Așa am ajuns la Vlad Popescu, unul dintre inițiatorii ONG-ului Câini Utilitari din România, fondat în anul 2010. Vlad, împreună cu câțiva foști colegi de la Asociația Vier Pfoten, și-a dorit să facă mai mult decât terapie cu animale, să pregătească o divizie de câini utilitari.
Primii câini au fost pregătiți de către o echipă din Cluj-Napoca și de către dresori de la Centrul Chinologic Aurel Greblea din Sibiu și de la Ciolpani. Totul este despre echipe: om-câine, așa se lucrează când vine vorba de câinii salvatori.
Folosirea câinilor utilitari are o istorie îndelungată, care începe în secolul al XVII-lea, în Elveția (primii traineri din istorie au fost călugării de la o abație din St. Bernhard) și a fost dezvoltată în primul și în al doilea război mondial, în care se estimează că au fost folosiți în jur de 200.000 de câini în misiuni de salvare, dintre care doar 10% au rămas în viață la final.
În anii de după război, importanța câinilor utilitari a crescut și au fost dezvoltate tehnici de antrenament în misiuni de dispariții sau cataclisme. În filme ne-am obișnuit să vedem rasa Malinois (lupul belgian), dar vorbind cu Vlad Popescu, am aflat că practic orice câine poate fi pregătit pentru misiuni de salvare, în cadrul unui training care durează minimum 2 ani, cu antrenamente de cel puțin 3 ori pe săptămână, ce acoperă sute de kilometri și zeci de scenarii.
„În toată lumea, cele mai mari performanțe vin de la câinii civili, pentru că se lucrează cu voluntari dedicați, care vin cu metode noi.', spune el.
În toată România există în jur de 35 de câini care pot interveni în caz de cutremur: 20 sunt de la Clubul Câinilor Utilitari, restul sunt de la IGSU (Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență), detașamentul de pompieri.
Toți câinii de la CCS sunt atestați conform Protocolului cu DSU din 2017 și participă frecvent la exerciții sau sunt angrenați în misiuni de căutare.
Challapa (în limba romani înseamnă „zăpăcită') a fost găsită de Vlad lângă gardul unui bazin abandonat din Giulești. Mai avea 7 frați, dar când s-a întors cu hrană pentru ei, mai rămăsese doar ghemotocul de blană neagră, pentru care a căutat adoptator, fără succes. Pentru că băiețelul lui Vlad era în perioada de tranziție pampers – underwear, soția lui l-a lăsat să păstreze câinele, cu condiția să se ocupe de ea în proporție de 100%, ceea ce a și făcut. Vlad a pregătit-o pe Challapa atât de bine, încât la vârsta de 3 ani și jumătate a participat la prima sa misiune de căutare și salvare și ulterior a fost în misiune în Albania, după cutremurul din 2019.
Un alt câine salvator a fost Codruț, o legendă, cum a zis Vlad, găsit pe stradă la vârsta de apoximativ 4 ani, și care a muncit până la vârsta de 14 ani și jumătate.
„Toți cățeii ăștia și rezervele sunt căței de canapea, care se joacă, aleargă în parc. Toți se pregătesc de misiuni de salvare. Coechipierii lor umani au alte job-uri, dar fiecare dintre ei ajunge să fie capabil să aibă un câine pregătit să execute o căutare exhaustivă a terenului. Pentru câini e o experiență fantastică.'
Visul lui Vlad este să ajungă la 50 de câini salvatori în București și la 500 în toată țara.
În acest moment în misiunea de căutare din Turcia sunt echipele formate din Akim-Mihai Negoiță, Zura-Romică Daniel Chințoi și Kaly – Eugen Voicu de la Clubul Câinilor Utilitari, echipa de la Câini de Salvare Transilvania formată din Dino-Oana Ciora și Max-Rareș Urs și echipa Câini de Salvare Gugulania Caransebeș.
Dacă vrei să ajuți Clubul Câinilor Utilitari, o poți face printr-o donație aici: https://doneaza.pago.ro/clubul-cainilor-utilitari/?fbclid=IwAR2PiiiiuQoN5xYK9HH_-37YOrhKnE3aFxtjcDOI9OmzOvyNXJhplqs-AcU
Citește și:
ANDREI IONIȚĂ: „Nu mi-am putut imagina viața fără muzică’
Foto: Clubul Câinilor Salvatori / https://caini-utilitari.ro