Cine a fost Stephen Hawking: povestea vieții unui geniu

„Nu mă tem de moarte, dar nu mă grăbesc să mor. Sunt atât de multe lucruri pe care vreau să le fac mai întâi.” Stephen Hawking (1942 – 2018).

Dacă ai intrat pe Internet în această dimineață, cu siguranță ai observat toate știrile despre decesul astrofizicianului Stephen Hawking. Povestea vieții sale se întinde pe șapte decenii și este una plină de realizări importante pentru lumea pe care o cunoaștem astăzi. Descoperirile lui din fizica cuantică și din cosmologie au fost revelatoare, iar Hawking a devenit cunoscut prin acestea dar și prin povestea sa de viață mai specială.

Dacă ai urmărit filmul „The Theory of Everything', care a apărut în 2014 și care făcut cunoscută publicului, prin intermediul marilor ecrane, viața plină de evenimente (atât fericite cât și triste) a lui Stephen Hawking, atunci cunoști o mare parte din lucrurile prin care fizicianul a trecut.

The Theory of Everything, 2014

Pe când avea doar 21 de ani, a fost diagnosticat cu o afecțiune motorie neurologică, scleroză laterală amiotrofică, și doctorii i-au dat doar încă doi ani de viață. Cu toate acestea, el a mai trăit încă mai mult de 50 de ani de la primul diagnostic, realizând o serie de descoperiri extraordinare și ajungând, prin cercetările sale, la rezultate care au schimbat felul în care privim universul astăzi.

Deși din punct de vedere fizic, sănătatea și capacitățile locomotorii ale lui Stephen Hawking s-au deteriorat din ce în ce mai mult cu măsura trecerii timpului, mintea lui strălucită a continuat să funcționeze perfect. În 1985, în urmă unei infecții care aproape l-a ucis, Hawking și-a pierdut vocea pentru totdeauna. De atunci, a comunicat doar cu ajutorul unui sintetizator de voce. Începuse, încă din anii 1960, să folosească cârje pentru a se deplasa și, deși a fost foarte reticent, din anii 1970 să utilizeze căruciorul cu rotile.

Prima descoperire majoră pe care a făcut-o în domeniul astrofizicii a fost în 1970 când, împreună cu Roger Penrose, a arătat că, la un moment dat, universul era format dintr-o singularitate – și și-a început expansiunea în urmă „big bang-ului'.

La numai 32 de ani, în 1974, a fost ales pentru a se alătura prestigiosului for de știință Royal Society și, cinci ani mai târziu, a devenit profesor titular „lucasian' de matematică la Cambridge, ocupând astfel unul dintre cele mai distinse posturi din lume – printre predecesorii săi se numărau Isaac Newton, Charles Babbage și Paul Dirac.

Cu toate acestea, prima sa carte, „O scurtă istorie a timpului' îi aduce faima – cartea a ajuns în Cartea Recordurilor datorită faptului că a fost bestseller pentru 237 de săptămâni. S-a vândut în peste 10 milioane de exemplare și a fost tradusă în 40 de limbi diferite.

Probably one of the greatest minds this world has seen. In 1963 he was given 2 years to live but today 14/03/2018 we regrettably say #Rip Stephan Hawking. He was 76 #stephenhawking

A post shared by The Saturday Hours (@thesaturdayhours) on Mar 14, 2018 at 2:42am PDT

Stephen Hawking a fost căsătorit cu iubita sa din facultate, Jane Wilde, iar relația lor a fost portretizată în filmul mai sus amintit, „The Theory of Everything'. Cei doi s-au despărțit în 1991 și, patru ani mai târziu, Stephen s-a căsătorit cu una dintre asistentele care avea grijă de el, Elaine Mason. Căsătoria cu aceasta a durat până în 2005.

Deși nu a avut cel mai norocos destin, Stephen Hawking avea un simț al umorului extraordinar și nu se temea niciodată să spună exact ceea ce gândește. Unele voci spun, pe jumătate în glumă, pe jumătate cu seriozitate, că lui Hawking îi plăcea să îi calce pe picioare oamenii care i se păreau antipatici cu rotile scaunului; foștii lui studenți își amintesc nenumărate glume pe care Hawking le făcea, fie la cursuri, fie după ore când îi însoțea în pub și foarte puțini au înțeles subtilitățile pe care le-a spus despre episodul cu Monica Lewinsky atunci când a ținut o conferință la Casa Albă la acea vreme.

Conștientizarea atât de clară a eventualității morții, încă de la o vârstă atât de fragedă, i-a conferit, probabil, lui Hawking, o viziune mult mai clară asupra vieții și un scop spre care să tindă oricât de mult (sau de puțin) ar fi trăit: acela de a descoperi, cerceta și învăța oricât de mult poate. Însuși Stephen Hawking declara, la acea vreme: „Scopul meu este simplu. Vreau să înțeleg în totalitate universul, de ce este așa cum este și de ce există, de fapt.'