Cine candidează la alegerile prezidențiale din România de anul acesta? În cursă au rămas 11 persoane, ale căror candidaturi au fost validate de Curtea Constituțională.
În cele din urmă știm cine candidează la alegerile prezidențiale programate să aibă loc în luna mai anul acesta. Ultimii candidați au fost validați de Curtea Constituțională, astfel încât în cursa pentru președinție intră 11 persoane care își vor disputa locul de la Cotroceni. Lista finală vine după ce mai multe candidaturi au fost invalidate de CCR, cea mai notabilă fiind cea a lui Călin Georgescu, care a ocupat primul loc în preferințele românilor în primul tur de scrutin, toamna trecută.
Așadar, când vine vorba despre cine candidează la alegerile prezidențiale din mai, avem de-a face cu actuali și foști lideri ai unor partide, cu pretendenți la funcția de președinte care și-au mai asumat cursa electorală și la scrutinul trecut sau în alte rânduri, dar și nume noi care tind către funcția supremă în stat. Ordinea pe buletinele de vot va fi stabilită de Biroul Electoral Central la 48 de ore de la definitivarea lor. Primul tur de scrutin va avea loc pe 4 mai, urmând ca al doilea să se desfășoare pe 18 mai. Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, pe 4 aprilie. În diaspora, se va vota de pe data de 2 mai 2025, cu 2 zile înainte de începerea primului scrutin din România, iar pentru al doilea tur, perioada de votare din diaspora va începe pe 16 mai 2025.
Crin Antonescu este alegerea coaliției de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale și este cotat cu unele dintre cele mai mari șanse pentru a ajunge în turul al doilea al alegerilor. Cu o carieră politică consistentă, dar și marcată de controverse, fostul profesor de istorie a candidat și la alegerile prezidențiale din 2009, și a devenit pentru scurtă vreme președinte interimar, la suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu. Este creditat și ca fiind artizanul coaliției USL, între partide de stânga și dreapta, alături de Victor Ponta. Antonescu reprezintă și acum o coaliție, iar vederile lui politice înclină mai degrabă spre conservatorism și liberalism clasic.
Primarul al Bucureștiului se bucură, și el, de șanse consistente de a intra în turul al doilea, conform sondajelor de până acum. Acesta a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul ca urmare a activismului său civic, mai târziu aceasta transformându-se în Uniunea Salvați România (USR). Nicușor Dan a părăsit partidul înaintea referedumului pentru redefinirea familiei în Constituția României, acesta refuzând poziția partidului, aceea de a se împotrivi public inițiativei Coaliției pentru Familie făcând apel la drepturile omului. Nicușor Dan a fost reales recent în funcția de primar, iar candidatura sa e privită cu suspiciune din cauza relației primarului cu Matei Păun, un om de afaceri cu presupuse legături cu companii din Rusia și Belarus.
Clasându-se pe locul al doilea în primul tur al alegerilor prezindențiale din noiembrie 2024, cumulând 1.772.500 de voturi (19,17%), Lasconi și-a depus din nou candidatura, deși contestată de unele voci din propriul partid, care și-au exprimat preferințele pentru Nicușor Dan. În acest moment servind ca primar la Câmpulung Muscel, Lasconi a protestat împotriva deciziei de anulare a primului tur al alegerilor și a iscat controverse scriind o scrisoare președintelui american Donald Trump. Lasconi susține drepturile femeilor de a decide asupra propriilor corpuri și este deschisă către ideea parteneriatului civil.
Liderul AUR este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare până la limita extremismului, dar moderate semnificativ în campania pentru alegerile din noiembrie 2024. Aceasta l-a susținut în campania de astăzi pe Călin Georgescu și și-a anunțat intrarea în cursă abia după invalidarea candidaturii acestuia, parte dintr-o strategie a mișcării așa-zis suveraniste, care avea drept potențială candidată și pe Anamaria Gavrilă, lidera partidului POT. Acumulând 13,68% din voturi în 2024, George Simion rămâne un candidat controversat, cu poziții împotriva drepturilor omului și care în continuare are interdicție să intre în țările vecine Ucraina și Republica Moldova, în urma pozițiilor sale publice.
Fost premier și președinte PSD al cărui mandat de prim-ministru s-a încheiat în urma protestelor cauzate de incendiul de la Colectiv candidează acum ca independent, motiv pentru care a și fost exclus din PSD, după ce mai fusese exclus încă o dată în 2017, atunci când a înființat formațiunea Pro România. Acesta reține în continuare sprijinul unor membri PSD și este considerat unul dintre candidații așa-zis suveraniști, în urma diferitelor poziționări similare cu ale acestora.
Daniel Funeriu, cercetător, chimist și fost ministru al educației în guvernul Boc, candidează ca independent. Un susținător al ideii de înarmare, acesta a promis un buget record pentru apărare și reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru băieți.
Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român, este unul dintre cei care au contestat rezultatele alegerilor din noiembrie 2024, acuzând fraude și încălcări ale regulilor, cu toate că a obținut doar 1,04% din voturi. Acesta a apărut deseori în campania electorală trecută alături de fosta prim ministră Viorica Dăncilă.
Lavinia Șandru candidează din partea PUSL, partid fondat de Dan Voiculescu. În cariera sa politică, a fost considerată o apropiată a fostului președinte Traian Băsescu și a trecut prin mai multe formațiuni politice după ce a fost îndepărtată din PD în 2005. Șandru a fost căsătorită cu Darius Vâlcov, fost politician condamnat pentru trafic de influență și spălare de bani.
Silviu Predoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe, candidează din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale, candidatura lui ridicând încă o dată întrebări despre legăturile dintre serviciile secrete și funcțiile politice de la cel mai înalt nivel.
Candidatura lui Sebastian Constantin Popescu, de la Partidul Noua Românie, a avut probleme legate de semnăturile depuse și de informațiile cuprinse în declarația de avere a candidatului. În cele din urmă, candidatura sa a fost admisă.
John-Ion Banu-Muscel, fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, și-a depus candidatura, dar BEC a sesizat organele de urmărire penală pentru listele de semnături depuse, care ar fi conținut semnături cu scrisuri similare. Banu-Muscel a mai candidat și în 2019, din partea Partidului Națiunea Română.
Foto: colaj ELLE realizat din imagini de campanie ale candidaților