Cind fostul tau iubit si-a gasit pe altcineva

Ne-o putem imagina pe Cécilia (fosta prima doamna a Frantei) asistind indiferenta, cu inima de piatra, la noua poveste de dragoste inflacarata a lui Nicolas Sarkozy, cind la numai doua luni de la pronuntarea divortului, presedintele parea sa sufere ca un condamnat? „Evident ca nu, raspund femeile care au trecut – chiar si fara toata mediatizarea din cazul de fata – prin aceeasi situatie. „E greu sa recunosc, admite Anne, in virsta de 35 de ani si cu doi copii, „dar de cind Pierre pare sa traiasca dragostea ideala, nu ma pot abtine sa sper ca noua lui Dulcinee o sa-l paraseasca sau, in fine, ca unul dintre ei o sa plece, ca fericirea n-o sa dureze. Eu ma simt prizoniera noilor constringeri iminente pentru o mama singura, incerc din rasputeri sa ma protejez de un viitor nesigur, sa cred ca o noua iubire va aparea. L-am parasit pe Pierre acum patru luni, dupa ce timp de doi ani am facut eforturi ca relatia asta sa dureze si acum, dintr-o data, ma simt lasata balta.

Inès, de 29 de ani, recunoaste ca este furioasa ca fostul ei partener are deja o idila, cind ea abia i-a trintit usa in nas. „Ne certam tot timpul cind eram impreuna si uite ca acum este in al noualea cer cu o fata extraordinar de draguta, o blonda – eu sint bruneta – care s-a si instalat la el, la doar trei saptamini dupa plecarea mea.'

Rapiditatea cu care celalalt isi reface viata dupa ce noi am renuntat sa mai incercam sa formam un cuplu poate sa fie foarte dureroasa. Cazul nu este izolat. „Foarte multi barbati prefera mai degraba sa actioneze direct decit sa stea sa se gindeasca, pentru ca isi doresc foarte tare sa gaseasca pe cineva, constata psihiatrul Serge Hefez. „Femeile, in schimb, vor accepta sa intre din nou intr-o relatie numai dupa ce au inteles cauza esecului precedent. Isi vor diferentia starea afectiva, in functie de barbatii pe care ii intilnesc. Ei, in schimb, sint indragostiti de dragoste: adesea, femeia, oricare ar fi ea, este numai un pretext ca sa-si dovedeasca faptul ca mai pot inca iubi si pot fi iubiti.

Astfel, unii care simt nevoia sa se razbune vor alege o partenera mai tinara decit cea de dinainte. Alti barbati care au fost abandonati vor flirta cu prima venita, doar ca sa nu ramina singuri. Dar asta nu e mai putin tulburator pentru fosta partenera. „Am respirat usurata cind am auzit ca Jean nu mai sufera din vina mea, dar m-am simtit deva­lorizata cind m-a prezentat Mariei: nu avea nici un fel de sarm, era o femeie banala. Cum putea, dupa experienta pe care am trait-o, sa iubeasca genul asta de femeie?, s-a simtit vexata Béatrice, de 39 de ani. „Foarte rar, o recasatorie in doi timpi si trei miscari este o idee buna, avertizeaza Gisèle Harrus-Revidi, psihanalista si profesor de psihopatologie la Universitatea Paris 7. „Nu e chiar asa de rau, pare sa-si spuna cel care se arunca cu capul inainte intr-o astfel de experienta. Asta nu inseamna ca noul cuplu nu va fi afectat.

Femeile ies adesea knock out dintr-un divort, chiar daca in majoritatea cazurilor ele sint cele care l-au declansat. „Foarte rar sint fericite si plea­ca dezinvolte si cu inima usoara. Iau decizia asta mai degraba dupa o lupta lunga si extenuanta, in care au incercat sa aiba pentru barbatul din viata lor aceleasi sentimente ca la inceput, sint prada miilor de dubii si isi pun sute de intrebari, explica Sylviane Giampino, psihanalist si psiholog. Cit despre procesul „de doliu purtat fostului cuplu, desi culpabi­litatea urmeaza rupturii, la asta se mai adauga si usurinta cu care femeia e inlocuita. O asemenea povara este greu de purtat. Cu atit mai mult cu cit statisticile sint nemiloase: femeile reusesc sa-si refaca viata de cuplu mult mai greu decit barbatii. Sint de asemenea constiente ca divortul risca sa le faca si mai grea situatia financiara si ca vor trebui sa poarte povara responsabilitatilor familiale. Totusi, nu au dreptul sa exprime, aceasta tristete, acest sentiment de nedreptate, cind il vad pe celalalt daruindu-se cu usurinta si voluptate unei noi iubiri, in vreme ce ele asteapta ca vechile rani sa se vindece. „Pentru ca ele sint cele care au decis sa plece, suferinta lor nu este socialmente acceptata – remarca Dr. Sté­pha­nie Hahusseau, psihiatru si psihoterapeut. „Deja, mo­tivele despartirii lor sint deseori criticate sau pur si simplu refuzate: anturajul nu e dispus sa le ierte faptul ca au distrus un cuplu, o familie. Cu atit mai putin faptul ca-i reproseaza celuilalt ca s-a vindecat prea repede…

O tacere fortata. Dar ranile sint inca larg deschise. Unde se ascunde cauza? In inima narcisismului care a primit o lovitura dureroasa? „Ne place sa ne simtim de neinlocuit, spune Gisèle Harrus-Revidi. „Este un soi de placere inefabila, refulata si pe alocuri chiar sadica sa-ti imaginezi ca ai lasat un loc vid in viata celuilalt. Cécilia (fosta Sarkozy), citata de Anna Bitton, jurnalista: „Nicolas are o mare problema de comportament. Cineva trebuie sa i-o spuna. Am incercat sa fac asta timp de 18 ani si am ramas ultima care poate sa o faca. Daca au jurat pe toti zeii ca ne adora, ca nu pot trai fara noi, piedestalul pe care am fost asezate se darima atunci cind constatam cu cita rapiditate reusesc sa se consoleze si sa ne uite.

Aura noastra se estompeaza, sintem niste renegate. Dorinta de putere nemasurata, egoism, individualism? A-ti da seama ca nu esti citusi de putin de ne­in­locuit este o senzatie foarte neplacuta, in stare sa te destabilizeze. Uneori, cea care pleaca simte nevoia sa se intoarca, asa cum a facut Cécilia prima oara, atunci cind sotul ei s-a afisat cu o jurnalista de la Le Figaro, in mai 2006. „Aratindu-si interesul pentru o alta femeie, barbatii redevin obiectul dorintelor par­tenerelor care inca nu au luat complet decizia de a pleca si care inca mai simt ceva pentru ei, confirma Frédérique Hédon, terapeut de cuplu si sexolog. „Obiectul pentru care nu mai ai sentimente redevine atractiv. Un copil caruia nu-i mai place papusa nu va accepta, totusi, sa-i lase pe altii sa se joace cu ea. Sintem adulti, in­cercam sa ascultam vocea ratiunii, dar sentimentul de deposedare ramine activ.
 

Deceptia unei iubiri atit de usor reproductibile poate sa fie foarte dureroasa. „Femeile sint profund atasate de ideea de dragoste eterna, comenteaza Sylviane Giampino. „Sint foarte sensibile la proble­matica vidului afectiv si a abandonului, pentru ca de cind sint copile, ele sint fortate sa fie autonome, sa fie pe picioarele lor mai repede decit barbatii. Din acest motiv, undeva ramine un spatiu gol care trebuie sa fie umplut. Daca sentimentele de dragoste se sting, femeile sint cele care cer despartirea, dar asta nu in­seam­na ca nu se tem de decizia pe care au luat-o. Isi parasesc barbatii ca sa pastreze idealul din copilarie, dupa ce au ezitat indelung, au rezistat si au plins. El, care incepe o noua relatie amoroasa foar­te repede, pare sa-i de­monstreze ca dragostea nu e chiar asa de complicata. „Nu mai stiam daca avusesem dreptate sa divortez, daca nu cumva am fost prea exigenta, isi aminteste Chantal, 32 de ani. „Ma puneam in locul noii sale logodnice si ma intrebam: Ce calitati are el si eu nu am reusit sa le vad? Poate ca am luat o decizie pripita. Framintarile, dubiile sint ingredientele despartirii. „Apar inainte de a lua decizia, dar si dupa aceea, mult timp dupa aceea, declara Stéphanie Hahusseau. „Ne parasim partenerul cind nu mai avem pentru el nici un fel de sentimente, nici pozitive, nici negative, dar aceasta stare continua sa evolueze si sa se schimbe.

Aparitia unei noi partenere in viata fostului barbat aduce o certitudine in inima celei care a plecat: ruptura este definitiva, consumata. Or, a respinge pe cineva nu e neaparat echivalent cu a rupe toate puntile de comunicare. „Cind relatia de cuplu a fost foarte puternica, in fiecare dintre parteneri s-a creat un al doilea eu, generat de dorinta celuilalt. Cind il parasim, nu putem sa amputam aceasta parte din noi. Cind celalalt incepe sa iubeasca pe altcineva, acest eu sufera, iar durerea provocata poate da nastere la depresii, angoase puternice, daca nu am avut timp sa refacem aceasta parte a identitatii noastre, spune Jean-Michel Oughourlian, neuropsihiatru si psiholog. „Nu ma mai gindeam decit la el – ginduri negre – si nu vorbeam decit despre el, in cuvinte foarte amare, isi aminteste Corinne, 43 de ani. „Ca si cum noua lui viata amoroasa mi-ar fi invadat existenta. Ca si cum nu mai traiam pentru mine, dupa ce nu facusem nimic altceva decit sa incerc sa-l parasesc si sa-mi regasesc libertatea. Devenisem patetica si de necontrolat!

Intr-adevar, ratiunea si intelepciunea nu cintaresc foarte mult in balanta. Un soi de pasiune rivala subzista si dupa ruptura, crede Dr. Oughourlian. „Notiunile de raport de forte si conceptul de cuplu sint de nedespartit, de la formarea pina la disparitia lui. E greu sa te desparti de dusmanul tau si sa parasesti ringul, spune neuropsihiatrul. De aici se declanseaza tot soiul de reactii lipsite de eleganta. „Cind afla ca abia a plecat si celalalt si-a si gasit o noua partenera, femeile incearca sa ingreuneze si sa intirzie procedura de divort pe care ele insele au cerut-o, remarca Brigitte Rozen, avocata. „Nu mai au nevoie de consimtamint, cer o gramada de bani. si si-l imagineaza pe fostul sot in plina luna de miere, facindu-i curte celeilalte, cind ele tocmai l-au parasit pentru ca nu mai facea de mult asta cu ele. Mai este si angoasa de a pierde bani, pentru ca barbatul va trebui sa se ocupe de noua sotie, care uneori mai are si copii…

O preocupare pe care fosta doamna Sarkozy o impartaseste. Citata de Anna Bitton: „Chiar daca as fi renegociat pensia alimentara, ce as fi obtinut? 1.000 sau 2.000 de euro in plus? Nu asta m-ar fi facut sa traiesc mai bine! Totusi, Nicolas n-o sa-si lase fiul in strada!. Framintarile se intensifica si mai mult, fosta nu intirzie sa lanseze niste atacuri veninoase bine directionate. Observam ca Cécilia si Carla au primit acelasi inel. „Nicolas Sarkozy nu este singurul care a facut gestul acesta incredibil!, exclama Dr. Oughourlian. „Este un mesaj care spune: totul se confunda, totul are aceeasi valoare. Prin urmare, nimic nu are valoare, pentru ca viata nu este traita decit prin forta comparatiilor pe care le facem. „si mai grav, spune Robert Neu­burger, psihiatru si psihanalist, „este ca atacam ritualurile amoroase cu acest gen de perfidie: «Ce hraneste un cuplu si ce il face sa fie unic?». Valorile comune, dar mai ales ritualurile, o metoda de a marca terito­riul cuplului, de a se diferentia de restul lumii. Cadourile, locurile frecventate, micile porecle dragalase pe care ni le dam unul altuia. Distrugerea acestor ritualuri este un act grav. Fosta sotie se simte ranita, in aceeasi masura ca si cea care i-a luat locul. A o minti pe cea care a plecat este o dovada ca inca mai inseamna ceva, ca dorinta nu a murit de tot, ca trecutul nu e sters cu totul.

Divortul nu inseamna neaparat ca despartirea e totala. Cel putin asa sustin terapeutii de cuplu. Pentru cel care a fost parasit, ca si pentru cea care a parasit, sentimentul de a fi trait un esec grav nu este neaparat eliminat, iar frustrarile nu au fost asimilate complet. Un divort ca la carte este total atunci cind ruptura fizica s-a produs, cind ambii parteneri sint gata sa se deschida unor noi experiente. In caz contrar, divortul nu este decit o etapa legala, spune Dr. Neuburger: „Dragostea care-i unise ii separa acum in mod violent: povestea nu este terminata. Se transfera in afecte inconstiente, se transforma, se reactiveaza, se exa­cerbeaza, in ciuda evenimentelor exterioare. „Relatia mea cu Carla este foarte serioasa, spune presedintele. „si eu o sa ma casatoresc, spune Cécilia. „Competitia e inca deschisa… E nevoie de aproximativ cinci ani pentru ca relatia respectiva sa se transforme intr-o prietenie pacificatoare, simpatica, estimeaza Dr. J.-D. Nasio, psihiatru. Cinci ani. Un cincinal!!!

Abia apoi rasuflam usurate: „In sfirsit, nu ma mai simt vinovata ca l-am parasit. In sfirsit, fiica mea de cinci ani o sa vada un tata care stie si sa surida in week-end, in loc sa petreaca timpul ca un zombie taciturn, si o sa mearga sa manince si in alta parte decit la Mac, s-a bucurat Sonia, 40 de ani, cind fostul ei sot s-a instalat cu noua partenera. Nu sint putine femeile care asteapta cu nerabdare acest fericit eveniment. Mai cu seama daca viata lor de cuplu este una implinita. „Se simt usurate cind tatal copilului lor, barbatul pe care l-au iubit si pe care isi reproseaza ca l-au facut sa sufere, iese in sfirsit din perioada de doliu, recunoaste psihiatrul J.-D. Nasio. „Daca acesta alege o femeie care le seamana, lucrul le amuza si se simt flatate, constatind ca e dependent, in mod evident, de acelasi gen de femeie. si chiar daca noua venita este mai draguta sau mai tinara, nu devin neaparat geloase, poate doar putin agasate!

Patricia Gandin
Traducere si adaptare de Ileana Buzea

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK