' Am invatat ca pot invinge fatalitatea si mi-am propus sa imi schimb radical stilul de viata.’ „Cei aproape doua sute de kilometri pe care i-am facut cit am stat aici, consider ca i-am facut in sus si nu pe orizontala.’ „Am venit cu foarte multe probleme de sanatate aici, insa le-am rezolvat in totalitate. Analizele mele sint aproape perfecte.’ „Sotul meu e la rascruce de drumuri: pe unul ii fac cu ochiul cirnatii si fripturile, pe celalalt il asteapta salatele si laptele de soia. Nici el nu stie pe care sa o ia!’
Probabil declaratiile de mai sus suna mai mult a sloganuri de reclame neinspirate. Sint, de fapt, declaratiile unor oameni care au venit bolnavi, stresati si deprimati la Herghelia si care pleaca dupa unsprezece zile cu analize normale, kilograme in minus si o stare de spirit pozitiva.
Lucrurile ciudate care se petrec la acest sanatoriu aflat in apropiere de Tirgu Mures mi-au stirnit curiozitatea in momentul in care niste prieteni de familie s-au intors nefumatori si cu hotararea de a minca tarite si germeni de griu toata viata.
Asa ca imi iau inima in dinti si sun la centru. O voce blinda ma paseaza la alta voce blinda a carei posesoare este Valentina Dan, coordonatoarea programului lifestyle si care imi spune fara ezitari ca ma asteapta pentru doua zile, la Herghelia. Dupa zece ore de nesomn intr-un accelerat infect, iata-ma in gara la Tirgu Mures, intrebind in drepta si-n stinga daca nu a venit nimeni dupa o domnisoara reporter. Nu am la mine decit un numar de telefon, la care nu as indrazni sa sun la o ora atit de matinala: 6,30 dimineata. Numaidecit zaresc un tinar si ma indrept hotarita spre el. O stringere de mina puternica si un zimbet plin de bunatate imi alunga orice grija.
Aburii diminetii se risipesc de peste cele citeva sate ce despart Tirgu Mures de Herghelia, iar soferul imi povesteste despre bunele obiceiuri de la sanatoriu, ca de exemplu faptul ca oamenii nu isi incuie niciodata casele si de obicei isi lasa cheile in contact la masina. Lucru care, va spun drept, suna ireal pentru cineva care toata noaptea si-a imaginat fel de fel de scenarii despre cum nasul e, de fapt, mina in mina cu tilharii care sigur s-au prins ca in rucsac am un aparat foto.
Din meniul zilei
La intrarea in sanatoriu ma intimpina hotarita Vali, care ma si captuseste cu niste talpici din plastic, pentru a opri microbii de pe incaltamintea mea. In cladirea principala, toata lumea umbla in papuci de casa. Am ajuns la fix pentru micul dejun, iar sala de mese e deja plina. Trec de placuta cu diabet si dieta hiposodata de pe bufetul suedez si ajung in dreptul a ceea ce pare a fi meniul obisnuit. Trebuie sa va spun ca micul dejun la Herghelia nu aduce cu nimic din ceea ce insemna pentru mine mic dejun sanatos: respectiv citeva felii de piine prajita si cafea cu lapte. Ma blochez complet in fata unei tavi cu fulgi de cereale integrale amestecate cu fructe coapte, a unui bol cu crema de vanilie si a semintelor de susan si de in. „Ajuta la digestie’, ma lamureste doamna Vali, care imi umple cu incredere farfuria cu amestecul de mai sus. O ceasca cu lapte de migdale si un mar cu coaja zbircita completeaza oferta de dimineata. Cani cu ceaiuri din plante, preparate individual in functie de afectiunile fiecarui pacient, isi asteapta musteriii la iesirea din sala de mese.
Dupa micul dejun, Vali ma pune la curent cu programul zilei: „La ora opt are loc devotionalul. Cred ca ai aflat deja ca noi sintem adventisti de ziua a saptea si ne incepem ziua cu Dumnezeu’. OK, mor de curiozitate sa aflu cum sta treaba cu devotionalul, asa ca amin somnul care imi da tircoale pentru mai incolo. Sala de conferinte se umple de pacienti, majoritatea trecuti de virsta pensionarii. Aflu ca am nimerit in mijlocul unei serii mai in virsta, pentru ca pensionarii si clientii fideli au beneficiat de o reducere a costului sederii. Un sejur la Herghelia dureaza unsprezece zile si pachetul de servicii, care include cazarea, masa, analizele si tratamentele zilnice, costa 1.700 de lei.
Dr. Valeriu Gheorghita incepe predica de dimineata printr-o cintare colectiva. Nu pot sa nu remarc vocea superba a batrinei de linga mine si mai ca nu-mi vine a crede cum dintr-un trup girbovit, imbracat in trening, pot iesi sunete atit de suave. Urmeaza predica propriu-zisa, in care capelanul tine pacientilor un discurs mestesugit, presarat cu pilde din viata personala, cu gesturi largi ale bratelor si pauze in vorbire. Ramin si la conferinta medicala despre depresie, sustinuta de dr. Sorin Morosan. Va intrebati probabil, ca si mine, cit e spalare pe creier si cit argument stiintific in expunerile unui centru in care personalul este in intregime ales din rindurile comunitatii adventiste. O sa va dezamagesc, dar prezenta spiritualitatii e atit de subtil ascunsa in spatele argumentelor medicale stiintifice, incit aproape ca nu intra in conflict cu ideile mele incerte vizavi de Dumnezeu & co. Sa va mai spun ca din 51 de pacienti, cit are seria aceasta, 36 sint ortodocsi si numai opt adventisti.