Toate cerem sau primim sfaturi în dragoste. Însă nu sunt mereu de ajutor. E important să le selectezi, așa că iată cele mai puțin inspirate soluții în amor.
Că ai 20 de ani, 40 sau 50, întâlnirea cu prietenele, orele de discuții la telefon implică și câteva sfaturi în dragoste. Nu contează că nici nu le ceri, de cele mai multe ori consilierea în amor vine de la sine, și parcă face parte din fișa postului de prietenă. Dar atenție la conținutul acestor sfaturi, uneori ele nu sunt nici despre tine sau pentru tine.
Sigur, din exterior lucrurile sunt mult mai clare, ai capacitatea de a fi mai obiectiv. Însă persoana în cauză știe ce nevoi are, ce limite nu se vor încălca niciodată, sau care tind să fie flexibile și până în ce punct. Fiecare persoană care oferă sfaturi în dragoste vorbește din propria experiență de viață, are un istoric diferit de al tău atât în ceea ce privește bărbații, cât și modul de relaționare cu părinții. Iar acesta din urmă are un impact foarte mare asupra felului în care ne alegem partenerii de viață. În plus, îi poți spune celuilalt lucruri pe care ai tu nevoie să le auzi, nu neapărat persoana din fața ta. Ori proiectezi asupra sa elemente care țin de tine și fricile tale.
Cum ai putea să știi că un bărbat este potrivit pentru tine dacă nu îl cunoști cu adevărat? Nu știi nimic despre el, ce valori are, ce principii, ce este moral sau nu pentru el. Cum își vede viitorul, ce vrea de la o relație de cuplu, cum se poartă cu tine, cât este de dispus să construiască. Poți știi imediat că este alesul pentru sărut sau sex, că de fapt aici este vorba despre atracție fizică. Ori alesul să îi oferi din timpul tău pentru a descoperi dacă sunteți potriviți sau nu. Nu confunda furtuna hormonală din creier responsabilă de îndrăgostire sau chimia sexuală, cu trăsăturile care îl califică pentru o relație pe termen lung sau chiar căsătorie.
Un alt clișeu din romanul sfaturi în dragoste, când ești încurajată să rămâi în relație, deși ești nemulțumită. Nu prea aveți lucruri în comun, iar prietena ta tot insistă că e în regulă, contrariile se atrag. Da, la început așa este, și poate părea foarte interesant. Dar pe termen lung poate fi o problemă să ai stiluri total diferite, să nu vă placă aceleași lucruri. Succesul unei relații e mai mare când cei doi sunt mai degrabă similari decât diferiți.
Jocul de-a șoarecele și pisica intră în categoria de sfaturi în dragoste clasice și extrem de dăunătoare. Când tu pari neinteresată și greu de cucerit, nu faci altceva decât să atragi vânătorii profesioniști. Ei sunt stimulați de premiu, de câștig, nu de persoana în sine. Un bărbat interesat să relaționeze sănătos se va retrage când se lovește de o atitudine dezinteresată. Studiile spun clar: îi placem pe cei care ne plac. Și este o mare diferență între a te valoriza, a avea anume standarde și a părea hard to get.
La început, teoretic, toată lumea se poartă frumos. Vrem să lăsăm impresie bună, să ne arătăm în cea mai bună versiune a noastră. E în regulă atâta vreme cât nu este o strategie de a cuceri. Ca apoi să ne permitem să fim noi înșine, iar celălalt să ne acuze că… ne-am schimbat. Partea ce ține de destăinuiri presupune și ea un echilibru. Ok, nu ne prezentăm istoria vieții de la primele două întâlniri. Însă să ascunzi informații despre tine, și să le dezvălui la câteva luni de relație, îl poate face pe partener să se simtă trădat. Sau pur și simplu nu ajungi la intimitate și conexiune autentică. O legătură superficială nu va duce la împlinirea nevoilor emoționale.
Foto: PR