Discuțiile dificile sunt greu de dus, dar reprezintă și începutul rezolvării problemelor sau salvării relației.
Vă temeți că discuțiile dificile vor adânci și mai mult distanța emoțională care în mod evident s-a instalat între voi. Sau că ignorarea problemei poate o va face pur și simplu să dispară, un fel de rezolvare de la sine. Însă în realitate situația se agravează, se amplifică, iar la un moment dat chiar poate fi prea târziu. Uită-te la partea ta de responsabilitate în cuplu. Tu ești cea care evită? Care se teme foarte mult de iminența despărțirii? Dacă tocmai acest comportament îți obține deznodământul mult temut?
Evitați discuțiile dificile pe o temă, două, trei, și se creează un efect cumulativ. Poate problemele respective se și influențează între ele. Deoarece una nu a fost rezolvată, asta automat duce la apariția altora ce puteau fi prevenite dacă interveneați în primă instanță.
Cumva aveți nevoie să faceți față tristeții, supărării care vă macină. Căci dacă ignorați ce se întâmplă asta nu înseamnă că emoțional sunteți bine, dimpotrivă. Se adună resentimente, frustrare, furie, dezamăgire ce pot fi copleșitoare. Detașarea emoțională vine ca un mecanism de coping prin care înghețați toate acele emoții negative. Desigur, până data viitoare când reapar, deoarece situația declanșatoare este în continuare valabilă.
… rezolvarea de probleme, dar nici empatia, a vă asculta reciproc, a vă da credit pentru ceea ce simțiți. Un băgat sub preș care nu permite dezvoltarea și exersarea unor abilități foarte valoroase de gestionare a contextelor delicate.
Relația de cuplu are trei funcții: funcția de încredere, funcția financiară și funcția de intimitate emoțională și biologică. Practic rămâne un scăunel care se sprijină pe două picioare, nu pe trei, care și acele două picioare sunt fragile și în pericol să se rupă. Funcția încrederii este aceea care se referă la spiritul de echipă într-o anumită măsură. Știu că ești cu mine, mă pot baza pe tine, am încredere că nu vrei să îmi faci rău și suntem aici umăr la umăr. Dar când încrederea este spulberată, apare și sentimentul de singurătate în doi. Chiar dacă există și copii, actul căsătoriei sau o uniune consensuală, dar unde vă comportați ca și cum sunteți căsătoriți, poate aveți proprietăți împreună. Latura aceasta oficială sau ce ați construit până acum împreună nu funcționează ca un liant suficient.
Din moment ce nu discutați pe față despre ceea ce vă deranjează, oare cum ați putea clarifica anumite aspecte ce poate că nu au fost comunicare eficient, ori mesajul nu a fost înțeles așa cum s-a dorit? Evitarea menține și hrănește neînțelegerile, dar și scenariile care sunt croșetate de mintea fiecăruia pe subiectele cu pricina. Căci dacă nu le discutați fățiș, asta nu înseamnă că nu le treceți printr-un malaxor cognitiv.
O situație nu este la fel de deranjantă pentru tine așa cum e pentru partenerul de cuplu, sau invers. Iar câteodată cel neafectat nu știe impactul serios pentru cealaltă jumătate a relației din moment ce nu este comunicat. Deci e un blocaj de comunicare la pachet cu un soi de autoizolare.
Foto: PR