Ce greșeli faceți când încercați să vă rezolvați problemele de cuplu

Intenția este bună, doar că nu e pusă în practică într-o manieră corectă. Aceste greșeli de comunicare mai mult vă amplifică problemele.

Despărțire? Nici vorbă de așa ceva. Amândoi sunteți determinați să luptați pentru relația voastră. Efort? Cu siguranță sunteți dispuși să îl depuneți, iar încă de la început ați făcut un pact să nu vă ascundeți nimic, să fiți foarte sinceri și să vă discutați toate problemele, deoarece comunicarea este cheia. La fel de important e și cum abordați problemele și ce tipuri de greșeli faceți în acest demers.

Nu alegeți momentul potrivit

Unde, când e la fel de important ca și cum. Nu toate momentele sunt cele potrivite pentru a avea o discuție pe un subiect sensibil, ba chiar când sunteți obosiți, stresați sunt mari șanse ca tocmai starea de spirit să fie o barieră în calea comunicării sănătoase. Deoarece atunci pur și simplu nu aveți resurse. Și e ok să fie amânată o discuție pentru altădată, când aveți capacitatea de a fi mai conținători, mai empatici, de a vedea mai limpede situația și ce nevoi neîmplinite se află în spatele ei.

Aduceți mediatori

Însă scopul pentru care aduceți mediatorul respectiv este ca el să vă dea dreptate și nu alegeți o persoană neutră sau care poate să iasă din subiectivism și să fie obiectivă. Asta înseamnă că perspectiva este a lui a învinge, ce poate domina și discuțiile purtate doar între patru ochi. Nu contează cine are dreptate, se poate ca amândoi să aveți o perspectivă legitimă. Ci care este dreptatea corectă pentru cuplu, pentru relație.

Vă raportați doar la propria persoană

Cuplu înseamnă noi, nu doar eu. Iar cel care vrea să se facă doar așa cum dorește el, fără să fie deschis la negociere, fără să se uite la ce are nevoie și cealaltă persoană, uită de noțiunea de echipă. Doar atunci când ești singur se petrec lucrurile 100% cum vrei tu. Și chiar și atunci pot exista contexte exterioare care să pună piedici sau să influențeze.

Vă răniți intenționat…

… ca o modalitate de a experimenta și celălalt partener durerea, de a înțelege prin ce treci. Doar că sunt mari șanse ca el să intre în defensivă sau să simtă că este trădat capitalul de încredere. Acea încredere că nu îi faci rău voit, că se poate simți în siguranța cu tine. Sau rănirea intenționată ca strategie de a prelua controlul, puterea, de a impune o soluție care consideri tu că este cea mai potrivită. Ori ca să ai loc să mai spui ceva. Pentru asta e mai simplu să aveți un obiect oarecare pe care să-l pasați de la unul la altul imediat ce ați terminat de vorbit.

Nu puneți întrebări

Aceste întrebări nu sunt un soi de interogatoriu, ci curiozitate și interes real pentru gândurile și sentimentele partenerului. O manieră de clarificare, de transformare a discuției într-un dialog, nu două monologuri asupra cărora să rumegați mintal până la următorul conflict.

Sunteți prea înțelegători

Unul sau amândoi vă duceți excesiv pe drumul diplomației, acceptării și înțelegerii, uitând de nevoile emoționale, de limitele și cerințele necesare. Vreți atât de mult să faceți pace încât ajungeți la un armistițiu artificial care va ceda cu prima ocazie. Deoarece în realitate problema nu a fost rezolvată.