Ce a fost & ce nu a fost cool la Beach, Please!

Muzica urbană nu este nepărat cea pe care o ascult zilnic, dar mă pot declara o împătimită a petrecerilor, festivalurilor și evenimentelor care aduc în prim-plan artiști în vogă și adună grupurile de prieteni. Așa am decis să particip la cea de-a treia ediție a festivalului Beach, Please!, care a avut loc în Costinești: pentru timpul petrecut cu prietenii, dar și din pură curiozitate. Văzusem deja cu câteva luni înainte de eveniment cât de mare este hype-ul din jurul artiștilor internaționali chemați să cânte, Travis Scott fiind headliner. Nu doar el mi-a atras atenția, ci și nume precum Anitta, Don Toliver, Swae Lee, Wiz Khalifa și alții, de la care pot să spun că aveam ceva așteptări în privința show-ului.

Cu puțin timp înainte de festival auzisem că sunt așteptate peste 100.000 de persoane, moment în care m-am gândit că, cel mai probabil, va deveni un eveniment despre care se va discuta intens, TikTok-ul fiind deja plin de videoclipuri cu și despre Beach, Please!.

Am ajuns la festival în prima zi. Pentru început, accesul a fost inițial pe lista mea de „temeri”, având în vedere numărul considerabil de participanți anunțat. Îmi imaginam cu câteva zile înainte cozi interminabile. Din fericire, lucrurile s-au mișcat foarte bine la toate intrările. Am avut acces în toate zonele festivalului, inclusiv zonele de VIP și ULTRA VIP. Dacă în primele seri am intrat în festival prin zona de ULTRA VIP, unde timpul de așteptare a fost aproape zero, în ultima seară, și cea mai aglomerată de altfel, am intrat pe porțile de la General Access. Am fost surprinsă să constat că nu am stat mai mult de 5-6 minute la coadă pentru a fi verificați amănunțit. Așadar, accesul în festival nu a fost o problemă pentru mine, indiferent de zonă.

Odată ajunsă în festival, m-au „lovit” imediat vibe-ul și entuziasmul celor din jur, dornici să petreacă cele mai frumoase zile de vară și care, inevitabil, te introduceau în acea stare de bine. Ca la fiecare festival, am găsit activări cool ale brand-urilor, alegând și de data aceasta un anumit stand ca punct de întâlnire cu prietenii. Cel mai probabil, majoritatea dintre noi am avut în telefon mesajul „Ne întâlnim în față la…” în fiecare zi de festival. Am avut și o zonă de food court unde puteam să mâncăm aproape tot ce pofteam în momentul acela, precum și mai multe scene unde artiști români și străini au întreținut atmosfera de la orele prânzului și până dimineața.

Am fost plăcut surprinsă să văd că la capitolul securitate nu s-au aruncat doar vorbe-n vânt. Aproape la fiecare bar, atât de la ULTRA VIP, cât și de la General Access, ne-au fost cerute actele de identitate atât mie, cât și prietenilor mei, indiferent de brățările pe care le aveam la mână.

Muzica a răsunat la maximum pe litoral și, deși nu cunoșteam multe dintre piesele pe care publicul le cânta cu toată puterea, mi-au plăcut energia oamenilor și show-urile puse în scenă de majoritatea artiștilor. Preferata mea a fost fără dubii Anitta, care m-a dezamăgit și am fost mai mult decât încântată să o văd live.

Spun „majoritatea artiștilor” deoarece festivalul nu a fost ocolit de scandaluri anul acesta. Unul dintre cele mai controversate momente de la Beach, Please! a fost, cu siguranță, prezența neinspirată a lui Andrew Tate, un personaj extrem de problematic din spațiul public, pe scenă alături de rapper-ul French Montana, neocolit nici el de probleme juridice și acuzații de agresiune. În timp ce unii s-au amuzat de imaginea din fața lor, sub descrierea „French Montana + Andrew Tate + manele = Orice e posibil”, cei mai mulți au tras un semnal de alarmă în social media asupra deciziei scandaloase de a-l aduce pe Andrew Tate pe Main Stage. Apariția lui Tate, pus sub acuzație de viol, trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat, a fost ferm condamnată în spațiul public, iar organizatorii au transmis că numele lui Tate nu era prezent în programul artistic, iar momentul a fost unul „spontan”.

Nici Wiz Khalifa nu a pus în scenă un show ușor de „digerat”. Recunoscut pentru faptul că este un susținător al consumului de cannabis, artistul a uimit publicul în momentul în care și-a aprins pe scenă ceea ce ar fi fost un „joint”. Autoritățile au anunțat o politică de „toleranță zero față de orice substanță interzisă”, motiv pentru care artistul a fost săltat de polițiști după ce a coborât de pe scenă. Părerile legate de gestul făcut de Wiz Khalifa au fost apoi împărțite. Mulți participanți și-au exprimat opiniile în social media susținând că se cunoștea deja obiceiul artistului, iar gestul său nu ar trebui considerat atât de scandalos. Pe de altă parte, alți internauți l-au considerat nepotrivit pentru publicul de la festival, fiind vorba de numeroși minori. Și reacția Poliției a fost dezbătută în online, mulți oameni, inclusiv persoane publice, fiind de părere că a fost mai mult o „schemă de marketing” în campania controversată anti-drog lansată de statul român, care pare să vizeze mai degrabă consumatorii decât traficanții de substanțe.

Celebrele moshpit-uri (acțiune în care oamenii formează un cerc, iar apoi încep să se împingă reciproc pe ritmul muzicii) despre care s-au vorbit luni întregi și care au provocat tragedii la alte concerte (10 persoane au murit la Astroworld Festival după concertul lui Travis Scott) au existat și la Beach, Please!, însă nu la aceeași amploare, nefiind înregistrate incidente grave. În ultima seară a festivalului a fost programat cel mai așteptat moment al festivalului: concertul lui Travis Scott. Inițial am fost curioasă să văd cum se simte atmosfera în mulțimea de oameni adunată în fața scenei, însă ulterior am decis să găsesc un punct foarte îndepărtat de cercurile care se făceau în rândul tinerilor nerăbdători.

Am văzut discutându-se intens în spațiul public și despre mesajul versurilor cântate pe scenele de la Beach, Please! și cât de mult ar „strica” o astfel de adunare educația tinerei generații. Dezbaterile legate de temele despre care se cântă nu au lipsit nici de data asta și pare că nu vom scăpa prea curând de ele, însă cred că merită menționat faptul că accesul în festival al minorilor „a căror educație este pusă în pericol de muzica rap/trap”, care au ascultat melodii cu limbaj licențios și pe care le știau cap-coadă, a fost făcut pe baza unui acord dat în scris de către părinți. Și, desigur, educația se poate face foarte bine acasă sau la școală, și nu într-un festival, cerințele către artiști de a-și ajusta mesajele și versurile trimițând periculos către cenzură.

Într-un final, a fost primul meu Beach, Please! și am plecat de-acasă cu tot felul de așteptări și scenarii în minte legate de cum mă voi distra, ce oameni voi întâlni și cum va fi organizarea. Aproape nici un scenariu nu s-a potrivit cu realitatea. În realitate, am avut parte de câteva zile de entertainment cu prietenii vechi, m-am distrat surprinzător de bine pe un gen de muzică pe care îl ascult destul de rar, am legat noi prietenii, anturajul fiind 90% din experiența pe care o resimt la o astfel de petrecere, și nu am avut parte de incidente care să îmi afecteze starea de bine. Pe de altă parte, sunt de părere că nu putem închide complet ochii în fața controverselor care au apărut și a unor decizii neinspirate, fie ele spontane sau nu. Am auzit experiențe diverse legate de festivalul care a strâns 120.000 de oameni și, așa cum m-am așteptat, Beach, Please! a fost printre cele mai așteptate și discutate evenimente ale verii.

foto: Instagram

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK