Cazul Daniela Crudu: botox, silicoane și alte lucruri care nu justifică agresiunea

Reacțiile la agresiunea suferită de Daniela Crudu arată că suntem întotdeauna dornici să aruncăm vina și să judecăm femeile după ce poartă și ce intervenții au făcut asupra corpurilor lor.

Editorial de Ioana Ulmeanu

Cazul Daniela Crudu: botox, silicoane și alte lucruri care nu justifică agresiunea

Vedeta TV Daniela Crudu a fost agresată recent de partenerul său. Aceasta a sunat la 112 ieri, duminică, 9 februarie, la ora 5:30, ca să reclame faptul că este bătută. Poliția a ajuns la fața locului și a deschis un dosar pentru lovire. Daniela Crudu a fost dusă la spital pentru îngrijiri, unele surse din media relatând chiar că aceasta ar fi suferit un traumatism cranio-facial, entorsă de gleznă și fractură de piramidă nazală.

Ar fi un caz aproape clasic de violență în cuplu (în 2018 au fost sesizate la poliție 38.445 de cazuri de violență în familie) – asta dacă nu luăm în considerare faptul că Daniela Crudu a reușit, totuși, să sune la Poliție, iar aceasta a și intervenit urgent, ceea ce nu se întâmplă în toate cazurile. De altfel, presa relatează că oamenii legii au emis pe loc un ordin de protecție provizoriu, valabil pentru 5 zile, care îi interzice agresorului să se apropie la mai puțin de 200 de metri de victimă.

Numai că Daniela Crudu este o persoană publică. Și nu doar că este o persoană publică, ci este una care, de-a lungul carierei sale în televiziune, a fost îndelung judecată pentru felul în care arată, o persoană publică despre a cărei înfățișare modificată prin intermediul chirurgiei s-a tot vorbit, ca să nu mai zic despre partenerii ei – întotdeauna subiecte de bârfă pe felurite site-uri și în platouri de televiziune.

Chiar lucrurile acestea, a rezultat ieri, în urma apariției știrii despre agresiunea la care a fost supusă Daniela Crudu, sunt cele care justifică, în ochii multora, și violența. Știrea în sine, apărută pe mai multe site-uri, incita la astfel de interpretări. 'Pațachine care blochează 112', titra site-ul Ziarișii, iar jurnalistul Grigore Cartianu promova materialul pe contul personal de Facebook, cu mesajul: 'Cică l-a făcut pe croat la card… și a ajuns cu botoxul spart. Din cauza unor asemenea gonflate nu au timp cei de la 112 de cazuri disperate precum cel al Alexandrei…', făcând referire la moartea Alexandrei Măceșanu din Caracal.

Multe alte titluri de presă au urmat aceeași idee. 'Surse: De ce a fost bătută Daniela Crudu', 'Daniela Crudu, snopită în bătaie de iubitul ei', 'Motivul pentru care a fost bătută atât de rău Daniela Crudu' sunt doar câteva din înșiruirea de știri care, practic, mai că nu au sărbătorit agresarea femeii, prilej de trafic online. Dar și de justificări pentru agresiune.

Acestor știri, cum era firesc, le-au urmat și comentariile publicului. Fiecare articol care menționa actele de violență împotriva Danielei Crudu a prilejuit, în secțiunile de comentarii, o fiesta a misoginismului în floare. Internetul s-a împărțit în două – cei care empatizau cu femeia și cei care sărbătoreau violența asupra ei, trimițând la aspectul vedetei sau la presupusele sale activități care ar ține de munca sexuală. De parcă oricare dintre aceste lucruri ar putea constitui vreun motiv valid pentru agresiuni.

În fapt, însă, dar și în mentalul poporului român, chiar asta sunt lucrurile de mai sus. Justificări. Trăim în țara în care, spre exemplu, peste jumătate din populație consideră că violul este justificat în anumite circumstanțe (precum purtarea unor haine provocatoare). Așa că de ce nu ar fi justificată și violența fizică de felul acesta? Mai cu seamă că știm toți cum se îmbracă Daniela Crudu?

Trăim, totodată, în țara în care Alexandra Măceșanu, care, și ea, a sunat la 112, nu a putut fi ajutată de Poliție – în parte și pentru că lipsa de reacție în fața acestui gen de agresiune și-a spus cuvântul. 'Dar de unde îl cunoști tu pe el?' și acel de neuitat 'nu mai ține linia ocupată' spun destule despre mentalitățile oamenilor (chiar și a celor care trebuie să ajute) când vine vorba despre orice fel de agresiune la adresa femeilor.

Și, din nou, de parcă cumplitul caz Caracal nu ar fi fost de-ajuns (și nu este niciodată de-ajuns), trăim și în țara în care un primar de comună poate să spună liniștit în instanță că a plătit să facă sex cu minore traficate în propriul birou, fără ca justiția sau partidul din care face parte să se sesizeze.

România este și țara în care ne-am obișnuit deja ca femeile, cu ordin de protecție în poșetă, să fie omorâte (uneori de față cu copiii lor, cum s-a întâmplat în cumplitul caz al Nicoletei Botan, sau în cel mai recent, de acum câteva zile, unde o femeie din Chitila a fost omorâtă). Unde directoarea unei secții de spital poate fi omorâtă chiar în spitalul în care lucrează, cum s-a întâmplat recent la Piatra Neamț.

România este și patria parlamentarilor și miniștrilor care își permit relaxat să facă glume misogine, uitând că depinde de ei, în cea mai mare parte, ca numărul acestor agresiuni să se micșoreze și ca aceste femei să fie protejate.

În care ordinul de protecție a fost introdus târziu și în primă fază degeaba, căci polițiștii nu puteau intra în case fără acordul celor din interior, în care modificările legislative vin greu și în care, deși cerute de ani de zile, brățările de monitorizare pentru agresorii împotriva cărora s-a emis ordin de protecție sunt investiții prea mari ca să merite finanțarea. În care adăposturile pentru victimele violenței sunt închise de primării și în care uneori chiar polițiștii devin agresori.

De ce a fost bătută Daniela Crudu? În parte, pentru că mereu vor exista agresori și agresiuni împotriva femeilor și lucrul acesta nu se va schimba decât cu mari dificultăți, în timp. Dar, pe de altă parte, și pentru că prea mulți dintre noi suntem gata să spunem că femeia și-o merită: pentru că și-a injectat botox în vreo parte a corpului, pentru că poartă fuste scurte sau pentru că, oricum, a făcut ceva, știe ea ce.