Mama râde, Chantal Akerman, editura Black Button Books
Apariția în limba română a volumului de memorii al artistei Chantal Akerman e un adevărat eveniment editorial, și asta pentru că, concentrându-se pe detaliile vieții mamei sale, supraviețuitoare a Holocaustului, regizoarea scrie direct, personal și vulnerabil despre sfârșitul iminent al acesteia și despre experiențele pe care i le provoacă (Akerman și-a luat viața la un an de la decesul mamei ei). Relația foarte apropiată dintre cele două a fost examinată de Akerman și în filmele sale, de la News from Home din 1976 și până la No Home Movie, ultimul ei proiect, din 2015.
Fantome, Dolly Alderton, editura Curtea Veche
Un roman pe alocuri comic despre viață când ai trecut de 30 de ani, Fantome spune povestea Ninei, o femeie împlinită, care tocmai și-a văzut publicată prima carte de bucate, s-a mutat singură în propriul apartament, dar care are, însă, și probleme: prietenele o evită, s-a despărțit de partener, tatăl ei suferă de Alzheimer, iar un partener cu potențial cunoscut pe Internet nu îi mai răspunde la mesaje, practicând celebrul ghosting (ghost însemnând fantomă). Alderton alătură în cartea ei teme cotidiene cu unele mai întunecate, iar rezultatul este foarte interesant.
Singur. Viața lui Mihail Sebastian, Tatiana Niculescu, editura Humanitas
Viața unuia dintre cei mai interesanți intelectuali români este tema unei biografii, cu atât mai binevenită în ziua de astăzi cu cât contextul anilor în care a trăit Mihail Sebastian pare să se asemene atât de tare cu vremurile noastre. Sebastian și-a trăit scurta maturitate între cele două războaie mondiale, văzând cu ochii săi ascensiunea extremismului și privindu-și prietenii celebri cum îl trădează, timp în care a scris romane, articole, cronici, piese de teatru și a ținut, mai cu seamă, jurnalul care l-a făcut cunoscut generațiilor noastre, un extraordinar instrument de aducere aminte a unui trecut încă prezent.
Foloasele pesimismului și pericolul falsei speranțe, Roger Scruton, editura Humanitas
Un tur de forță eseistic lucid, care propune o teză interesantă: că tragediile care au marcat istoria europeană ar fi consecința optimismului, a idealismului și a preferinței pentru utopie a intelectualilor și politicienilor. Ironia și iertarea sunt semnele pesimismului înțelept, care ne poate salva.
Regatul transcendent, Yaa Gyasi, editura Litera
Pentru o tânără care studiază comportamentul șoarecilor, încercând să determine conexiunea între dependență și depresie, tema de studiu e inspirată de luptele fratelui și mamei cu acestea. Pendulând între știință și credință, viața lui Gifty e pretextul unui roman emoționant.
Ard pădurile, Paula Erizanu, editura Cartier
În primul volum dintr-o trilogie, Paula Erizanu încearcă să documenteze felul în care puteau să înțeleagă feministe precum Aleksandra Kollontai, prima femeie ministră în guvernul lui Lenin, și Inessa Armand, iubita lui, din postura lor de tinere protejate, de familie bună, vremurile în care lumea se schimba, când muncitorii își cereau drepturile.
Răpirea Parisiei și alte povestiri, Mihai Găinușă, editura Polirom
O satiră ce are în centru polițiști corupți, avari incurabili, agenți imobiliari cu tendințe de vampiri sau adepți ai teoriilor conspirației, personaje tipice ale vremurilor și locurilor noastre, ale vieții publice și politice, ce trăiesc într-un cerc vicios, într-un mecanism nesănătos în care singura șansă de supraviețuire e adaptarea la mediu.
Sufletul lumii, Camelia Cavadia, editura Trei
O carte în care realul se amestecă cu fantasticul, urbanul cu rural, lumile interioare cu cele exterioare, și în care prezența, ancorarea în aici și acum, este personajul central al fiecărei povestiri. „Am scris această carte pentru că mă tem de lumea care va veni, dar, mai ales, mă tem să nu moară POVEȘTILE.', spune autoarea.
Citește și:
TOP 25 Cele mai bune noi filme originale Netflix de văzut în 2022
Foto: PR