Este doar o coincidență faptul că majoritatea recomandărilor noastre de lectură pentru această lună se înscriu în categoria nonficțiune, dar interpreteaz-o, ca noi, ca pe un apel la luciditate și cunoaștere.
Contribuția lui Michel Foucault a depășit de multă vreme arealul filosofiei și s-a extins către sociologie, psihanaliză, istoria științei, interogând concepte care păreau, până ca el să decidă să se aplece asupra lor, bătute de secole în cuie solide. Același lucru se întâmplă și în cazul acestui volum, care a zguduit la vremea sa tezele fundamentale ale psihiatriei tradiționale, și care ne arată și azi o perspectivă nouă de a privi sănătatea mintală, dar și normalitatea, așa cum am definit-o prin raportare la raționalitate. O carte extraordinară, care a divizat lumea academică la momentul apariției sale, în 1961, și care stârnește în continuare valuri.
Uterul este locul care generează viață, și ca atare unul dintre cele mai misterioase și mai dezbătute, nu doar științific, cât și politic, organe ale corpului uman. Volumul de față, scris de o moașă, împletește istoria medicală cu descoperirile științifice și investigația jurnalistică, pentru a oferi o descriere amplă și detaliată a uterului, scrisă cu empatie, umor, și un grad ridicat de cunoaștere. Cartea riguros documentată oferă răspunsuri unora dintre cele mai arzătoare întrebări ale femeilor despre propria biologie, însă arată și cum au afectat miturile culturale și prejudecățile construite în jurul acestui organ perceperea corectă a sa.
Un volum esențial pentru oricine vrea să înțeleagă lupta feminismului, încă de la începuturi, pentru emanciparea femeilor de pretutindeni, Manifestele sufragetelor apare acum la editura Vellant în traducerea lui Deniz Otay și cu o prefață de Medeea Iancu. Selecția cuprinde texte – reportaje, discursuri sau scrisori –, care sunt fie revendicative, fie militante, fie mistificatoare, dar toate la un loc dau seamă pentru o vreme în care activismul pentru dreptul la vot în Anglia era în toi. Tocmai de aceea cartea expune o conștiință politică în formare, cu confuziile și izbânzile sale.
Romanul a câștigat premiul PEN/Hemingway Foundation Award în 2018, și ne aduce în atenție o fermecătoare poveste a maturizării, care explorează, cu umor și candoare, relația dintre părinți și copii, descoperirea de sine și sănătatea mintală. Eroina, o tânără americană cu origini chinezești, se simte sufocată de așteptările părinților și ale logodnicului și de presiunile doctoratului în chimie, și traversează o criză.
Un volum care pornește de la prezentarea designului familiar și repetitiv care se regăsește în jurul, dar și în interiorul nostru, și care ne arată cum motoarele naturale care generează astfel de sisteme sunt influențate de libertate. Autorul, profesor cu contribuții importante în termodinamică, explică modul în care oamenii sunt conduși de forța motoarelor care consumă combustibil și hrană.
Continuarea romanului de succes Sanatoriul, acțiunea volumului se petrece într-un wellness retreat idilic, deschis pe o insulă de pe coasta engleză care are reputația de a fi fost cândva terenul unui criminal în serie. Când un cadavru este găsit sub pavilionul de yoga al locului, detectiva Elin Warner descoperă din ce în ce mai multe secrete… însă morțile misterioase nu se opresc.
Romanul, recompensat cu Prix Femina în 2020 și tradus în limba română de Mădălin Roșioru, evocă mai bine de două decenii de istorie – a Franței și a întregii lumi –, pornind din iulie 1976, una dintre cele mai secetoase veri ale secolului trecut. Într-o zonă izolată din Franța rurală, Alexandre își dorește să trăiască o viață aproape de pământ, departe de schimbările care prefigurează catastrofele climatice viitoare.
Există un motiv pentru care Jane Austen continuă să rămână și azi una dintre cele mai iubite și citite scriitoare ale lumii, iar acest roman de dragoste este o dovadă în acest sens. Publicată postum, cartea despre tânăra Anne Elliot și reîntâlnirea sa cu fostul logodnic vorbește cu umor și inteligență despre șansele pe care le oferă uneori viața pentru o a doua oară.
Foto: PR, Profimedia