Oricâte ai avea de sărbătorit în această lună, titlurile adunate în selecția noastră îți demonstrează că sunt multe lucruri care încă mai așteaptă o celebrare, după o luptă care continuă.
Un adevărat eveniment, prima traducere în limba română a volumului uriașei autoare feministe bell hooks, realizată de Laura Sandu, marchează și debutul editurii Magga Books, dând astfel indicii despre direcția acesteia. Cartea, apărută inițial în 2000, are o prefață semnată de feminista romă Carmen Gheorghe, și examinează dragostea în epoca modernă, analizând felurite aspecte ale ei pe parcursul celor 13 capitole în care autoarea explorează atât propria-i călătorie, cât și normele sociale construite în jurul iubirii romantice.
Pornind de la o notabilă absență de pe scena activismului pentru drepturi egale din România – și anume lipsa de reprezentare a lesbienelor –, Alex Zorilă scrie cartea pe care și-ar fi dorit să o citească și de a cărei ghidare ar fi avut nevoie la începuturile activismului său. Volumul explorează dintr-o poziție de observator modurile în care comunitatea LGBTQIA+ locală se raportează la teme intersecționale (protejarea mediului, de pildă, merge mână în mână cu antirasismul, cu integrarea persoanelor cu dizabilități etc.).
Dincolo de glumele sau trend-urile de sezon, tiparul vrăjitoarei continuă să fascineze și să înfricoșeze lumea modernă, iar volumul, apărut la noi în traducerea Aureliei Ulici, interoghează identitatea femeilor acuzate și uneori ucise pentru vrăjitorie. Mona Chollet ajunge la concluzia că trei categorii de femei au fost oprimate, cenzurate și discreditate de-a lungul timpului: femeia independentă, cea fără copii și cea ajunsă la maturitate; și constată că blamarea lor continuă și astăzi, confirmând că secole de misoginie nu pot fi înlăturate prea ușor.
Un volum pentru pasionații de literatură și politică, cartea de față este rezultatul cursului predat în 2015, vreme de un semestru, la Princeton de protagoniștii acestor discuții, care analizează relația dintre jurnalism, politică și literatură. Concluzia? Literatura ne pregătește să judecăm realitatea cu mai puțină naivitate.
Obsesia colectivă și bine întemeiată pentru scrierile lui Jane Austen continuă cu o nouă editare. De data aceasta, în atenția noastră revine Fanny Price, protagonista fascinantă din Mansfield Park, o eroină discretă ce reușește să își păstreze și exercite convingerile morale în fața normelor sociale care pretind cu totul altceva de la ea. O carte la fel de relevantă la două secole de la apariție.
Pentru cei care am crescut cu legendele grecești despre zeități capricioase și puternice, inițiativa lui Higgins de a le reinterpreta din perspectiva personajelor feminine se va dovedi foarte interesantă, și asta pentru că miturile se văd astfel într-o lumină nouă. Talentul autoarei și ilustrațiile lui Chris Ofili ne încurajează să privim mai îndeaproape limbajul mitologic.
Reeditarea acestui volum cu subtitlul Despre dragoste și sexualitate în societatea românească, 1750–1830 ne invită să studiem cu atenție felul în care se raportau la dragoste oamenii din spațiul românesc, să reflectăm asupra rolului instituțiilor în reglementarea relațiilor, dar și asupra întregului ansamblu de norme, judecăți, legi nescrise, zvonuri și mentalități, dintre care unele persistă și azi.
Curiozitatea se cațără întotdeauna cât de sus poate. Bucuria țopăie pe trambulină. Recunoștința tricotează un pulover (care încălzește). Nesiguranța umblă cu un lanț gros de chei în mână, pentru toate cuștile pe care le construiește. Frica se ascunde într-o cutie… O emoționantă și caldă carte pentru copii, care îți va face și bine, și plăcere dacă o parcurgi chiar tu, admirând ilustrațiile Aleksandrei Zajac.
Foto: PR, Shutterstock