Cariera si sexul

A fi sau a nu fi simpatica…

Acesta este unul dintre misterele pe care specialistii in resurse umane incearca sa le elucideze in numeroase studii. Oamenii draguti cistiga mai multi bani? Conteaza daca in fata ta, la interviu, e o femeie? Una cu fusta mini sau cu ochelari ca de profesoara? Vorbesti altfel cu un barbat? Pina la urma, cit de mult conteaza sexul intr-un interviu de angajare?

Legea spune ca n-ar trebui sa conteze deloc – discrimi­narea, de orice fel, e interzisa. Teoretic. Practic, de cite ori nu te-ai intilnit cu formularile „aspect fizic placut' sau „angajez secretara/asistenta' intr-un a­nunt de angajare gasit pe net sau in paginile unui ziar? „Interviul trebuie sa conduca la o eva­luare obiectiva a candida­tu­­lui, trebuie ca pregatirea lui pro­fesionala sa conteze cel mai mult. Insa, indife­rent cit de obiectivi am dori sa fim, sa nu uitam ca situatiile de interviu presupun oameni la ambele capete ale relatiei', spune Corina {Sefan, specialist in recrutare la Business Intelligence Agency (BIA).

Ca orice fiinta umana, si angajatorii au, asadar, dreptul de a fi subiectivi (chiar daca aceasta subiectivitate se manifesta doar la nivel subconstient). Doar ginditi-va! Fie ca recunoasteti sau nu, fiecare dintre noi „etichetam' oamenii in functie de in­fatisarea lor, de hainele pe care le poarta sau de discursul simpatic sau „artagos'. De cite ori n-ati cumparat nimic dintr-un magazin pentru ca nu v-a placut vin­zatoarea sau de cite ori un agent de asi­gurari mai dragut (si ceva mai insistent) a reusit sa va vinda un produs de care colegii lui (mai ursuzi sau mai putin bine imbracati) n-au fost in stare sa va con­vin­ga ca aveti nevoie?

„Am fost sa dau un interviu pentru un post la banca. Stiam ca acolo se pune accent pe tinuta, asa ca m-am dus imbracata cu un costum business si cu cei mai frumosi pantofi pe care ii aveam. Cu toate astea, am avut impresia ca sint trecuta printr-un scanner uman. Directoarea bancii m-a analizat mai intii de sus pina jos – mai avea putin si imi spunea cit valo­rea­za hainele de pe mine – si apoi a trecut la intrebarile profesionale privind experien­ta si studiile mele', povesteste suparata o candidata. Nu se intimpla mereu asa. Pentru ca „aparentele in­seala'. Noi o stim, o stiu si angajatorii.

Nu poti sa judeci o persoana doar dupa pretul pe care presupui ca l-a platit pentru pantofi. Insa o tinuta placuta (ca orice produs ambalat frumos) vinde. E un principiu de baza al marketingului, iar succesul unui interviu sta, pina la urma, in abilitatea noastra de a ne vinde cit mai bine. Cu atit mai mult cu cit in spatele oricarei decizii de angajare luate de o companie sta tot un om sau un grup de oameni cu preferinte si moduri proprii de gindire. Iar prima impresie intr-adevar conteaza. Intotdeauna. Uneori prea mult – si am putea da de exemplu o companie de recrutare de personal din SUA, pentru care simplul gest de a-ti pune sare in mincare inainte s-o gusti (daca interviul are loc la un prinz de afaceri) denota „un caracter impulsiv, gata sa ia decizii pri­pite fara sa analizeze toate datele problemei'.

O caracterizare destul de dura facuta unei persoane care (poate) pur si simplu maninca mai sarat… Alteori prima impresie nu e hotaritoare, ci stabileste doar pozitia de „start' de pe care pleaca celelalte discutii. „Prezenta fizica este un indicator important. Chiar daca e vorba de un post care implica interactiunea cu publicul sau de posturi administrative, aspectul ingrijit – si nu vorbim de eleganta imbracamintii sau de frumusetea fizica – va fi aproape sigur un criteriu eliminatoriu. O tinuta neingrijita indica de regula nepa­sare pentru opinia celor din jur, blaza­re sau pasivitate', crede Cristina Pasat, ma­nagerul agentiei de recrutare Pro­fessional. „Din pacate, desi nu este legal, cam 1,5% dintre oferte fac referire la aspectul exterior placut – o sintagma care este relativa si lasa loc de inter­pretari. De asemenea, mai exista oferte in care se precizeaza necesitatea adau­garii unei fotografii, lucru care in mod subtil ne face sa intelegem ca aspectul va avea un rol decisiv in angajarea sau contactarea pentru interviu a candidatului si, cu siguranta, cei «fru­mosi», «prezentabili» vor avea intiietate', spune Maria Suciu, PR Neogen (compania care detine www.bestjobs.ro). Dar nu intotdeauna „haina il face pe om'.

„Ca recruteri, sintem constienti ca una dintre cele mai frecvente erori de evaluare a candidatului apare chiar in primele minute ale interviului. Cind apare un candidat, cu siguranta nu-i aruncam «privirea Manhattan», vorba scriitoarei Sophie Kinsella, adica acea scanare rapida a pieselor de imbra­caminte si ca­talogarea lor in functie de designer', spune Florentina Badita, consultant AIMS Human Capital Romania.

Fusta scurta sau cravata cu elefantei?

Cit de mult conteaza daca intervievatorul este o femeie sau un barbat? „Psihologii spun ca femeile sint mai blinde, mai tolerante, mai deschise – cel putin statistic vorbind', spune specia­listul BIA. „E important pentru candidat sa aiba incredere in intervievator si sa se simta confortabil. Sint persoane care se simt mai bine in fata unui intervievator femeie, datorita unui sentiment de incre­dere. Majoritatea oamenilor de HR sint femei', explica Maria Suciu. „Nu conteaza atit de mult daca intervievatorul, respectiv intervievatul, este femeie sau barbat, ci conteaza deschi­derea lor si abordarea constructiva. Intervievatori opaci si candidati lipsiti de imaginatie pot exista in ambele categorii', accentueaza Cristina Pasat.

Cum stau lucrurile de cealalta parte a baricadei? Prezenta fizica mult mai agreabila poate duce la un cistig salarial mai mare? Unii spun ca da: un studiu facut de London Guidhall University arata ca femeile neatractive cistiga cu 15% mai putin decit cele dragute. Mai mult decit atit: cele mai multe somere provin din rindul femeilor supraponderale. „Femeile dragute, aranjate, stilate sint judecate in general a fi mai talentate si mai inteligen­te', este concluzia cercetatorilor britanici.

Cum sta situatia in Romania? Un sondaj efectuat recent arata ca femeile au primit mai multe cresteri sala­riale (50% dintre cele chestio­nate) fata de barbati (doar 45% benefi­ciasera de o crestere salariala). OK, puteti sa spuneti ca, de fapt, aceasta statistica indica doar o normalizare a sistemului de salarizare (considerat inegal pina acum) din Ro­mania. Insa, conform aceluiasi studiu, 11% dintre barbatii cuprinsi in sondaj primisera penalizari in decursul anului, fata de doar 6% dintre femei… Sa in­telegem ca ele au fost mai dragute cu sefii? Sau mai constiincioase la locul de munca?