Care e treaba cu limba romana si de ce renuntam atat de usor la ea?

Probabil ca nu ti-ai pus niciodata problema limbii pe care o vorbesti sau nu te-ai sinchisit sa iti faci griji legate de “curatenia” limbajului de fiecare zi.

Au trecut aproape sase ani de cand am ajuns pe bancile facultatii din Bucuresti. O basarabeanca vorbind o romana putin necioplita, afectata grav de accentul puternic moldovenesc si stalcita de cuvintele rusesti infiltrate in vocabularul uzual. Mi s-a intamplat sa fiu apostrofata dur cand am comis greseli in exprimare si am aflat cum e sa rada cineva cand zici „acus' atunci cand corect ar fi sa spui „imediat'. Am realizat repede cat de importanta parea a fi exprimarea intr-o limba romana corecta pentru acomodarea mea in noua societate si am incercat sa o slefuiesc, sa elimin accentul si sa lucrez asupra lacunelor gramaticale.


Se pare insa ca atitudinea romanilor fata de limba materna, element definitoriu al identitatii noastre, pana la urma, nu este intocmai asa cum am perceput-o la inceput.

Schimbarile ultimei decade si influenta globalizarii au avut un efect inevitabil si asupra romanilor. Am inceput sa mancam Mac, sa mergem la mall si sa utilizam tot mai multe englezisme, in detrimentul echivalentelor in limba romana. Astfel, obtinem un nou job’, dam mail-uri si ne petrecem week-end-ul la mare. Renuntarea la limba romana in favoarea alteia nu este un fenomen nou. In epoca Fanariotilor, aceasta a cedat in fata limbii greaca, iar cateva secole mai tarziu a fost inlocuita de limba franceza, lucru considerat trés chic pentru acele timpuri.


Acum este cool sa incorporam in vocabularul nostru cuvinte si expresii imprumutate din larg raspandita limba engleza. Un fenomen ciclic, readus la suprafata de catre societate la diferenta de cateva secole.

Aceasta insa, nu este unica problema a modului in care este abordata limba romana in zilele noastre.

De curand, am vazut o stire despre candidatii la posturile de profesori deschise de catre Ministerul Educatiei. Din pacate, continutul acesteia nu era pozitiv, ci mai curand suparator si alarmant. Se pare ca limbajul de cartier si gravele lacune de cunostinte gramaticale s-ar fi strecurat fara pic de sfiala in lucrarile de titularizare ale viitorilor dascali. Stirea a avut un ton putin comic, insa aceasta situatie capata un tragism ingrijorator, daca incepem sa reflectam asupra efectelor acestor oameni, ce se vor dascali, asupra parcusului viitoarelor generatii.

O completare a stirii mentionate mai sus a venit impreuna cu un nou raport al Comisiei Europene referitor la coeziunea economica, sociala si teritoriala. Daca pana acum concluziile legate de Romania vizau subiecte precum infrastructura sau coruptia, raportul Comisiei a pus punctul pe i atunci cand discutam despre noua problema dureroasa a Romaniei, analfabetismul in masa. Aproximativ 40% din adolescentii pana in 15 ani sufera de analfabetism functional si citesc cu dificultate. O statistica surprinzatoare pentru o tara europeana a secolului 21.


Ca sa folosesti corect limba romana, vezi cum este corect, voiam sau vroiam!

Page: 1 2

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
 
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro
Mai multe din lifestyle