Mereu spunem ca ne imbracam dupa cum simtim in ziua respectiva, in haine care sa ne reprezinte personalitatea, in tinute care spun cate ceva despre noi. Si mereu alegem, dintre toate optiunile pe care le avem la indemana, si produse ale unor branduri consacrate de retail care sunt, credem noi, cool, la zi cu tendintele, in trend. Stiti despre ce vorbesc, sunt toate acele branduri mass market pe care le cautam cand plecam in vreo calatorie sau pe care ne-am bucurat sa le vedem sosind, in cele din urma, si in Romania. Dar ce se intampla cand chiar aceste branduri, probabil din viteza cu care scot la rafturi colectie dupa colectie, ne propun modele de haine care pot fi ofensatoare pentru unele categorii sociale, discriminatoare sau pur si simplu jignitoare pentru bunul simt al oricarui om? Le mai cumparam atunci? Si le mai purtam? Si de ce am face-o?
Sa va explic despre ce vorbesc. Chiar saptamana aceasta brandul Urban Outfitters a scos pe rafturi un tricou cu maneci lungi purtand inscriptia Kent State si patat, aparent, cu sange. Pentru cei dintre noi care nu cunosc istoria recenta, si marturisesc ca si eu sunt printre acestia, trebuie spus ca in mai 1970 patru studenti au fost ucisi in campusul universitatii Kent State dupa ce trupele Garzii Nationale au deschis focul asupra unui grup de protestatari care manifestau impotriva razboiului din Vietnam. Dupa ce tricoul despre care va vorbeam a ajuns o senzatie pe internet, Universitatea a declarat ca brandul a intreprins o actiune care este dincolo de limita prostului gust si care trivializeaza pierderea unor vieti intr-un incident care inca ii mai marcheaza pe cei din comunitatea Kent State si astazi.
Cum se intampla in astfel de cazuri, brandul a retras imediat tricoul cu pricina de la vanzare, iar declaratia oficiala facuta de purtatoarea de cuvant Crystal Carroll a subliniat faptul ca obiectul a fost unul singur, parte din colectia vintage vanduta de brand, ca nu a fost, deci, produs sau achizitionat in masa. Tot cei de la Urban Outfitters au declarat ca tricoul va fi distrus. Poate ca asta insemna titlul de sold out’ care insotea, cateva ore mai tarziu, fotografia produsului pe site-ul brandului.
Numai ca brandul nu se afla la prima abatere. Este cazul sa va mai amintesc de celebrul lor tricou pro-anorexie din 2010, ce avea inscriptionat textul Eat less’? Desigur, pe site-ul companiei, tricoul era descris de titlul Eat less or more or however much youd like in this seriously soft knit tee cut long and topped with a v-neck‘, numai ca textul integral nu a avut, se pare, loc pe tricou. Si, in inca un exemplu de prost gust, acelasi brand a vandut si tricouri inscriptionate cu Depression’. Hmmm…
Ce sa mai spunem, atunci, de isprava din 2012 a aceluiasi brand, care a pus pe tricouri insigne galbene in forma de stea care semanau izbitor de tare cu cele purtate de detinutii evrei in timpul Holocaustului? Se pare ca, in cele din urma, tricourile respective nici nu au mai ajuns in magazine, pentru ca o organizatie anti-defaimare a avut grija sa le deturneze intentia. Dar in cazul altor branduri, hainele cu mesaje jignitoare au stat bine-mersi pe rafturi.
Cu cateva luni in urma, un alt gigant retail a propus in colectia pentru copii o pijama de serif care era, de fapt, o bluza in dungi cu o stea in sase colturi – deci, un obiect de imbracaminte suprinzator de asemanator cu tinutele purtate de evrei in lagarele de concentrare. Si cine, te intrebi, si-ar dori sa isi adoarma copilul intr-o pijama care aminteste de Auschwitz? Brandul respectiv a scos obiectele de la vanzare si si-a cerut scuze, dar tot ramane bizara intentia lor de a vinde astfel de simboluri dureroase.
Unde mai punem faptul ca acelasi brand a promovat, intr-o vreme, niste genti inflorate care aveau brodate pe ele mici zvastici? Si cum ar putea companiile sa fie pedepsite pentru astfel de scapari.
Page: 1 2