Care-i treaba cu drogul violului si cu felurile in care ne putem feri de agresiuni sexuale?

Pana acum cateva zile, in Romania nu se vorbea despre drogul violului. Era pur si simplu un lucru care putea fi trecut cu vederea, care se intampla doar in alta parte, care nu ne afecta.

Nu mai este asa. In zilele care au trecut de la moartea Georgianei Ispas, tanara care lucra intr-un club din Centrul Vechi al Capitalei si care a fost gasita, intr-o noapte, semi-constienta si automutilandu-se in toaleta barului respectiv, drogul violului a devenit subiect de mirare, de indignare si, iata, de controversa. Dincolo de faptul ca motivul real al mortii Georgianei Ispas nu a fost inca stabilit cu exactitate, ne ramane mirarea. Ce e cu drogul acesta? Si ce putem face ca sa nu ne afecteze?

In primul rand, ca sa lamurim un lucru, drogul violului nu este o substanta stupefianta anume. Este, mai degraba, orice fel de substanta care este administrata cuiva, fara stiinta sau voia acestuia, cu scopul clar ca cel care il administreaza sa beneficieze sexual de starea pe care drogul respectiv o ofera victimei.

Dupa ce au fost efectuate felurite studii pe tema aceasta, cercetatorii au ajuns un acord in ceea ce priveste modurile in care se administreaza de obicei astfel de substante. Este vorba de asocierea lor cu consumul de alcool, mai ales cand consumul respectiv este infaptuit voluntar de victima. De aceea cei mai multi agresori folosesc pretextul oferirii unui pahar de alcool in care sa amestece substantele. Stiu, probabil ca nu e nimic nou pana aici. Desigur ca una dintre cele mai comune si general acceptate tactici de socializare e oferirea unei bauturi. Cum nu e nimic nou nici in faptul ca, in urma ingerarii combinatiei de alcool cu alte substante, victima devine inconstienta, de cele mai multe ori. Iar atunci cand cineva face sex cu o persoana inconstienta, acest fapt este un viol. In continuare, nicio noutate.

Printre substantele considerate drept droguri ale violului de Drug Enforcement Administration din Statele Unite se numara Zolpidem, un medicament care se vinde si in Romania drept somnifer, dar care, ca orice astfel de substanta, are si efecte adverse periculoase, precum neliniste, iluzii, cosmaruri, furie, halucinatii sau somnambulism. Dar tot drept droguri ale violului se folosesc si Rohypnol (flunitrazepam), ketamina, antihistaminice, barbiturice, opioide, tranchilizante.

In cazul Georgianei Ispas, unde se pare ca o pista ar indruma catre suspiciunea ca i-ar fi fost administrate fara stirea ei o serie de substante, presa speculeaza ca ar fi vorba de fenciclidina, mai cunoscuta sub numele de PCP sau praful ingerilor, un drog recreational disociativ folosit pentru o vreme ca anestezic, dar care a fost de mult timp retras din circuitul destinat consumului uman si a fost pastrat doar in farmacia veterinara, mai ales pentru ca efectele adverse ale substantei sintetizate pentru prima oara in 1926 sunt destul de dificil de gestionat – e vorba despre halucinatii, delir, episoade maniacale si dezorientare. Unele stiri despre cazul de care vorbim pomenesc si de barbiturice, asociate consumului de alcool.

Cum nu am aflat inca cert ce anume a cauzat moartea Georgianei Ispas, poate ar fi interesant sa vorbim despre cum ar fi putut ea, in cazul in care ipoteza drogului violului s-ar dovedi adevarata, sa evite ceea ce s-a intamplat.

Cu doar cateva saptamani in urma subiectul facea valuri pe Internet pentru ca o echipa de studenti de la North Carolina State University, actionand sub numele de Undercover Colors, anuntase dezvoltarea unui lac de unghii a carui culoare s-ar schimba la interactiunea cu o serie de substante precum Rohypnol, Xanax, GHB. Da, chiar unele dintre cele mai populare substante folosite in astfel de agresiuni. Cu ajutorul lacului de unghii, declarau ei, orice femeie va fi in masura sa se asigure, discret, ca nu e in pericol, doar amestecand cu degetul in bautura care ii este oferita.' Cum ar fi fost, deci, daca o potentiala victima a unei astfel de agresiuni ar fi avut aceasta ocazie de a evita ce urma sa i se intample? Sigur, in lumina de azi, ar fi fost mult mai bine.

Dar ne ramane intrebarea: era treaba ei, era datoria ei sa evite un astfel de lucru? Si, oricat de laudabila ar fi initiativa celor patru studenti de la Universitatea North Carolina, e oare normal ca toate lucrurile gandite sa evite violul sau orice alt fel de agresiune care are drept victime majoritare femeile (pentru ca lacul de unghii nu e prima solutie de acest fel) sa fie tot masuri pe care femeile sa le ia? Pentru ca, pana la urma, a purta un lac de unghii cand mergi la o intalnire cu o persoana in care nu ai inca incredere e similar cu a nu merge neinsotita noaptea pe strada pentru a nu atrage agresori, cu a nu purta o fusta scurta, sau a nu fi, in definitiv, atragatoare. Si nici una dintre aceste modalitati de a evita un incident nu pare cinstita. Pentru ca tot femeile sunt cele conditionate, tot ele sunt cele care trebuie sa se apere. Si, chiar daca o fac, asta tot nu inseamna ca nu vor fi agresate niciodata.

E un fel gresit de a pune problema aici. Pentru ca initiativele, campaniile, solutiile ar trebui, de fapt, destinate agresorilor, si nu victimelor lor. Pentru ca e te adresa victimelor inseamna, cum bine spunea intr-un articol pe aceasta tema Jessica Valenti de la The Guardian, sa crezi ca agresiunile sexuale sunt inevitabile. Si, pana nu ne schimbam mentalitatile in legatura cu acest lucru, pana ce nu vor exista legi mai aspre, atitudini mai sanatoase ale autoritatilor si societatii fata de victime, ne vom afla tot in acest cerc vicios in care vom fi nevoite sa ne aparam de un lucru pe care altii ar trebui impiedicati sa il faca.

Foto: Sad woman sitting alone near window from Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro