Ți s-a reproșat că uiți detalii importante legate de viața voastră de cuplu și, pur și simplu, nu înțelegi ce se întâmplă. Dacă îți pasă de el, de ce uiți?
Câteodată ai senzația că cineva ți-a șters memoria cu buretele. Uiți, iar dacă e vorba despre diverse aspecte legate de cuplul tău până la conflict mai e doar un pas. Depinde cât de flexibil sau înțelegător este partenerul tău. Uitarea are, desigur, funcțiile ei, până la urmă nu suntem un server cu capacitate nelimitată de stocare, iar procesul e unul firesc. Și cu toate astea te întrebi de ce dispare din mintea ta ceva ce teoretic e semnificativ…
Ești atât de încărcată și epuizată încât mintea nu mai poate duce, și, pur și simplu, se decuplează de la cotidian, de la prezent. Este o formă de a se apăra de stres. Ai de dat o mulțime de examene ori unul foarte important? Ești panicată în ceea ce privește școala copiilor? La serviciu este o atmosferă îngrozitoare și enorm de lucru? Datorită pandemiei ai rămas fără job, și nu găsești unul nou? Da, se poate să uiți de ziua soacrei tale sau că aveați plănuită de 2 săptămâni o seară în oraș, prima singuri după multă vreme.
Ce legătură are? Lipsa vitaminei B12, pe care de obicei veganii o iau din suplimente, întrucât stilul lor alimentar nu o mai furnizează. Ce se întâmplă la un deficit de B12? Stări de spirit alterate, uneori ajungându-se chiar la stări depresive, deficit de atenție și cognitiv, deficit de memorie.
… sau suficient. Este cunoscută importanța somnului, iar medicii nu insistă degeaba cu igiena somnului și prioritizarea celor 8 ore de somn. Stresul, anxietatea, depresia, pot contribui semnificativ la tulburările de somn. Iar când ești constant obosită, cum să mai ai o memorie funcțională? Din păcate cei care suferă de burnout se învârt ca șoricelul pe rotiță. După ce că munceau mult, de unde și epuizarea, nu sunt eficienți la locul de muncă. Așa că apar orele suplimentare la orele deja lucrate în plus, totul pentru a-și rezolva task-urile, ceea ce implică efort suplimentar.
Memoria este selectivă. Așa că în funcție de importanța informației, ea vine cu o măturică și face curățenie, eliminând ceea ce nu este considerat relevant. Poate că tu-ți spui că x lucru este semnificativ pentru tine, dar e posibil ca în adâncul sufletului, lăsând la o parte diplomația, lucrurile să stea complet diferit. Și uiți.
Uitarea intervine și ca o modalitate de a face față unui eveniment, context, comportament care te-a rănit. Și pentru că doare, partea de protector detașat din tine alungă amintirea respectivă. Ca și cum nu ar fi existat și nu a produs emoțiile negative de care detașarea încearcă să te protejeze.
Să spunem că partenerul tău este pasionat de fizică. Și a citit ceva interesant într-un articol, iar acum vine spre tine cu o ofertă de conectare. Adică îți povestește entuziasmat ce a citit. Iar tu, absolventă de litere, ai rupt cu mulți ani în urmă (liceu?!) relația amoroasă cu fizica, și nici nu e un domeniu de interes pentru tine. Îl asculți, pui întrebări, te implici în discuție, dar n-ai înțeles mare lucru. Așa că ulterior uiți ce nu are sens pentru tine.
Foto: PR