Care-i treaba cu… Caracatita Murdoch

In Love Actually, unul dintre cele mai simpatice filme romantice pe care mi-a fost dat sa le vad, Hugh Grant interpreteaza rolul prim-ministrului Marii Britanii. Nu e insurat, e oarecum coplesit de responsabilitatile functiei, dar e indragostit si dragostea ii da puterea de a face un gest care il transforma subit in cel mai popular prim-ministru englez de la Winston Chur­chill incoace: il pune la punct pe presedintele Statelor Unite ale Americii. Daca e sa judecam dupa incasarile filmelor in care joaca, Grant nu sta deloc rau in ceea ce priveste simpatia publicului nici in viata reala. Insa scandalul provocat de saptaminalul News of the World i-a dat ocazia de a-si majora cota de popularitate.

Celebrities only?

Dar sa luam lucrurile pe rind. Sint citiva ani buni de cind News of the World se afla in cen­trul unor dezvaluiri legate de metodele neortodoxe prin care isi realizeaza inves­tigatiile. De-a lungul timpului, publicatia a fost acuzata ca mituieste politisti pentru a-i furniza informatii despre anchete aflate in desfasu­ra­re sau ca intercepteaza ilegal telefoanele unor persoane publice. In 2003, Rebekah Brooks, redactor-sef la NoW intre 2000 si 2003, a admis in fata Comisiei pentru Cultura a Camerei Comunelor ca publicatia platea unor persoane din Scotland Yard sute de mii de lire sterline pentru informatii.

Cu vremea, banii au ajuns sa permita ziarului sa intervina in an­chetele politiei si sa le influenteze cursul ori chiar sa le stopeze pe cele care nu-i conveneau, dupa cum s-a intimplat intr-un caz dez­valuit de The Guardian – NoW a incercat discreditarea unui ofiter al Scotland Yard care ancheta un colaborator al ziarului, individul fiind suspectat ca si-ar fi asasinat partenerul de afaceri. Influenta pe care ziarul si-o cumpa­rase a facut ca anchetele Scotland Yard in cazul interceptarii telefoanelor sa aiba consecinte minore: citiva reporteri arestati pentru o scurta perioada de timp sau compensatii financiare oferite de ziar victimelor pentru a-si retrage plingerile. Aparent, tabloidele izbuti­sera sa acrediteze ideea ca interceptarea telefoanelor ar fi o practica tolerabila cit timp era vorba de persoane publice.

Cazul Milly Dowler

Cercetari care au avut loc in ultimii ani au dovedit ca NoW a interceptat ilegal nu doar telefoanele celebritatilor, ci si pe ale multor mii de oameni obisnuiti – printre acestia familiile soldatilor britanici cazuti in Afganistan si Irak sau ale victimele atentatelor de la Londra din 7 iulie 2005. Cazul care a sensibilizat cel mai mult opinia publica britanica a fost cel al unei fetite disparute in 2002, pe nume Milly Dowler, in virsta de 13 ani. Copila a fost gasita mai tirziu asasinata, insa in intervalul de timp scurs intre disparitia ei si gasirea cadavrului, detectivii particulari angajati de NoW i-au accesat mesageria telefonului si au ascultat mesajele lasate de parinti; cind mesageria s-a umplut, hackerii au sters o parte din mesaje ca sa faca loc pentru altele, inducind in eroare atit familia, cit si anchetatorii, intrucit i-au facut sa creada ca fetita era inca in viata si isi verifica mesajele. Pentru prima data de cind se vorbeste de prac­­ticile neortodoxe de documentare de la NoW, advertiserii au inceput sa se retraga. Se­ful Scotland Yard si adjunctul lui si-au dat de­mi­sia, iar doi dintre fostii redactori-sefi ai NoW, An­dy Coulson si Rebekah Brooks, au fost arestati. Pe 10 iulie, dupa 168 de ani de aparitie, News of the World a fost inchis.

Victime celebre

Hugh Grant se numara si el printre victimele tabloidelor. In 1996 si 1997 a cistigat doua procese impotriva publicatiilor Today, Daily Mail si Mail on Sunday, iar cu NoW a avut o coliziune frontala in 1995, cind ziarul a relatat cu lux de amanunte arestarea actorului in Los Angeles, unde o razie a Politiei de Moravuri il surprinsese in compania unei prostituate. Pe­nibil­ul incident putea avea consecinte periculoase pentru cariera actoriceasca a lui Grant, al carui prim film facut la Hollywood, Nine Months, urma sa aiba premiera in mai putin de doua saptamini. Este poate momentul sa facem o obser­vatie: atit tabloidul News of the World cit si 20th Century Fox, casa de filme care a produs Nine Months, sint detinute de miliardarul Rupert Murdoch. Ironia face ca, in cazul respectiv, dl Murdoch sa fi cistigat bani frumosi de pe urma lui Grant de doua ori: mai intii cu filmul (Nine Months a avut un box-office de 135 de milioane de dolari), apoi cu tavalirea protagonistului in mocirla tabloida.

Asadar, daca esti in barca lui Murdoch nu inseamna ca poti dormi linistit. Au aflat acest lucru fostii prim-ministri Gordon Brown si Tony Blair, ambii sustinuti la un moment dat de magnat. The Guardian scrie ca Brown a fost hartuit de ziarele lui Murdoch mai bine de zece ani, atit in timpul mandatului de prim-mi­nistru, cit si inainte; Murdoch, prin intermediul NoW, l-a numit pe Blair tradator cind acesta a avut o alta pozitie decit el in privinta Uniunii Europene. Mai recent, un prezentator al postului Sky News (detinut de Murdoch) a fost demis dupa ce a dat in judecata NoW pentru ca i-a interceptat telefonul. Ziarul a mai fost dat in judecata de cuplul Beckham, de Sienna Miller, Elle Macpher­son, de fot­balistii Wayne Rooney si Ashley Cole, toti ob­tinind compensatii in afara salii de judecata. Numai in 2009 si 2010, NoW a platit victime­lor interceptarilor telefonice peste 2 milioane de lire sterline. Interesant este insa ca multe dintre vedete, in special actorii, tolereaza expu­ne­rea dezgustatoare din tabloide si nu iau atitu­dine pentru ca se tem ca gestul de fronda sa nu le pericliteze sansa de a obtine roluri in filmele facute de studiourile Fox (detinute de Murdoch).

Vinatorul vinat

Nine Months este singurul film facut de Hugh Grant cu Fox si se pare ca actorul e cit se poate de relaxat in privinta unei viitoare colaborari cu respectivele studiouri intrucit a decis sa puna umarul la prabusirea NoW. In luna aprilie a acestui an, Grant a inregistrat o convorbire pe care a avut-o cu Paul McMullan, fost reporter la NoW, in care acesta descrie cu lux de amanunte cum se faceau inregistrarile telefoanelor. Conversa­tia a fost publicata de actor in revista The New Statesman sub titlul „The Bugger, Bugged'. Ca sa va faceti o idee despre ce fel de persoane sint „ascultatorii', sa spunem ca interlocutorul lui Grant considera ca persoanele publice n-ar trebui sa fie foarte deranjate de paparazzi sau de ascultarea telefoanelor, ci ar trebui sa accepte situatia ca pe un pret platit faimei.

„In zilele de inceput ale telefoniei mobile, stateai linga Palatul Buckingham cu un scanner de 60 de lire pe care il puteai cumpara de oriunde si ascultai tot ce vorbeste Printul Charles', declara McMullan, nemultumit ca intre timp comercializarea scanner-elor a fost interzisa, ele putind fi folosite azi numai de serviciile se­crete. „Ti se pare corect ca guvernul sa fie singurul posesor al unui scanner digital decent? Te poti impaca cu ideea ca singurii care te asculta astazi sint cei de la MI-5 si MI-6?', il intreaba el pe Grant.