Dupa democratizarea luxului, ne aflam in etapa atroce a liberalizarii faimei. Nu doar celebritatile sint hartuite de tabloide, ci si oamenii simpli. Inchiderea saptaminalului britanic News of the World atrage atentia asupra abuzurilor presei si are consecinte morale, economice si politice dintre cele mai surprinzatoare. Doru Iftime is digging in the dirt.
In Love Actually, unul dintre cele mai simpatice filme romantice pe care mi-a fost dat sa le vad, Hugh Grant interpreteaza rolul prim-ministrului Marii Britanii. Nu e insurat, e oarecum coplesit de responsabilitatile functiei, dar e indragostit si dragostea ii da puterea de a face un gest care il transforma subit in cel mai popular prim-ministru englez de la Winston Churchill incoace: il pune la punct pe presedintele Statelor Unite ale Americii. Daca e sa judecam dupa incasarile filmelor in care joaca, Grant nu sta deloc rau in ceea ce priveste simpatia publicului nici in viata reala. Insa scandalul provocat de saptaminalul News of the World i-a dat ocazia de a-si majora cota de popularitate.
Celebrities only?
Dar sa luam lucrurile pe rind. Sint citiva ani buni de cind News of the World se afla in centrul unor dezvaluiri legate de metodele neortodoxe prin care isi realizeaza investigatiile. De-a lungul timpului, publicatia a fost acuzata ca mituieste politisti pentru a-i furniza informatii despre anchete aflate in desfasurare sau ca intercepteaza ilegal telefoanele unor persoane publice. In 2003, Rebekah Brooks, redactor-sef la NoW intre 2000 si 2003, a admis in fata Comisiei pentru Cultura a Camerei Comunelor ca publicatia platea unor persoane din Scotland Yard sute de mii de lire sterline pentru informatii.
Cu vremea, banii au ajuns sa permita ziarului sa intervina in anchetele politiei si sa le influenteze cursul ori chiar sa le stopeze pe cele care nu-i conveneau, dupa cum s-a intimplat intr-un caz dezvaluit de The Guardian – NoW a incercat discreditarea unui ofiter al Scotland Yard care ancheta un colaborator al ziarului, individul fiind suspectat ca si-ar fi asasinat partenerul de afaceri. Influenta pe care ziarul si-o cumparase a facut ca anchetele Scotland Yard in cazul interceptarii telefoanelor sa aiba consecinte minore: citiva reporteri arestati pentru o scurta perioada de timp sau compensatii financiare oferite de ziar victimelor pentru a-si retrage plingerile. Aparent, tabloidele izbutisera sa acrediteze ideea ca interceptarea telefoanelor ar fi o practica tolerabila cit timp era vorba de persoane publice.
Cazul Milly Dowler
Cercetari care au avut loc in ultimii ani au dovedit ca NoW a interceptat ilegal nu doar telefoanele celebritatilor, ci si pe ale multor mii de oameni obisnuiti – printre acestia familiile soldatilor britanici cazuti in Afganistan si Irak sau ale victimele atentatelor de la Londra din 7 iulie 2005. Cazul care a sensibilizat cel mai mult opinia publica britanica a fost cel al unei fetite disparute in 2002, pe nume Milly Dowler, in virsta de 13 ani. Copila a fost gasita mai tirziu asasinata, insa in intervalul de timp scurs intre disparitia ei si gasirea cadavrului, detectivii particulari angajati de NoW i-au accesat mesageria telefonului si au ascultat mesajele lasate de parinti; cind mesageria s-a umplut, hackerii au sters o parte din mesaje ca sa faca loc pentru altele, inducind in eroare atit familia, cit si anchetatorii, intrucit i-au facut sa creada ca fetita era inca in viata si isi verifica mesajele. Pentru prima data de cind se vorbeste de practicile neortodoxe de documentare de la NoW, advertiserii au inceput sa se retraga. Seful Scotland Yard si adjunctul lui si-au dat demisia, iar doi dintre fostii redactori-sefi ai NoW, Andy Coulson si Rebekah Brooks, au fost arestati. Pe 10 iulie, dupa 168 de ani de aparitie, News of the World a fost inchis.
Victime celebre
Hugh Grant se numara si el printre victimele tabloidelor. In 1996 si 1997 a cistigat doua procese impotriva publicatiilor Today, Daily Mail si Mail on Sunday, iar cu NoW a avut o coliziune frontala in 1995, cind ziarul a relatat cu lux de amanunte arestarea actorului in Los Angeles, unde o razie a Politiei de Moravuri il surprinsese in compania unei prostituate. Penibilul incident putea avea consecinte periculoase pentru cariera actoriceasca a lui Grant, al carui prim film facut la Hollywood, Nine Months, urma sa aiba premiera in mai putin de doua saptamini. Este poate momentul sa facem o observatie: atit tabloidul News of the World cit si 20th Century Fox, casa de filme care a produs Nine Months, sint detinute de miliardarul Rupert Murdoch. Ironia face ca, in cazul respectiv, dl Murdoch sa fi cistigat bani frumosi de pe urma lui Grant de doua ori: mai intii cu filmul (Nine Months a avut un box-office de 135 de milioane de dolari), apoi cu tavalirea protagonistului in mocirla tabloida.
Asadar, daca esti in barca lui Murdoch nu inseamna ca poti dormi linistit. Au aflat acest lucru fostii prim-ministri Gordon Brown si Tony Blair, ambii sustinuti la un moment dat de magnat. The Guardian scrie ca Brown a fost hartuit de ziarele lui Murdoch mai bine de zece ani, atit in timpul mandatului de prim-ministru, cit si inainte; Murdoch, prin intermediul NoW, l-a numit pe Blair tradator cind acesta a avut o alta pozitie decit el in privinta Uniunii Europene. Mai recent, un prezentator al postului Sky News (detinut de Murdoch) a fost demis dupa ce a dat in judecata NoW pentru ca i-a interceptat telefonul. Ziarul a mai fost dat in judecata de cuplul Beckham, de Sienna Miller, Elle Macpherson, de fotbalistii Wayne Rooney si Ashley Cole, toti obtinind compensatii in afara salii de judecata. Numai in 2009 si 2010, NoW a platit victimelor interceptarilor telefonice peste 2 milioane de lire sterline. Interesant este insa ca multe dintre vedete, in special actorii, tolereaza expunerea dezgustatoare din tabloide si nu iau atitudine pentru ca se tem ca gestul de fronda sa nu le pericliteze sansa de a obtine roluri in filmele facute de studiourile Fox (detinute de Murdoch).
Vinatorul vinat
Nine Months este singurul film facut de Hugh Grant cu Fox si se pare ca actorul e cit se poate de relaxat in privinta unei viitoare colaborari cu respectivele studiouri intrucit a decis sa puna umarul la prabusirea NoW. In luna aprilie a acestui an, Grant a inregistrat o convorbire pe care a avut-o cu Paul McMullan, fost reporter la NoW, in care acesta descrie cu lux de amanunte cum se faceau inregistrarile telefoanelor. Conversatia a fost publicata de actor in revista The New Statesman sub titlul „The Bugger, Bugged'. Ca sa va faceti o idee despre ce fel de persoane sint „ascultatorii', sa spunem ca interlocutorul lui Grant considera ca persoanele publice n-ar trebui sa fie foarte deranjate de paparazzi sau de ascultarea telefoanelor, ci ar trebui sa accepte situatia ca pe un pret platit faimei.
„In zilele de inceput ale telefoniei mobile, stateai linga Palatul Buckingham cu un scanner de 60 de lire pe care il puteai cumpara de oriunde si ascultai tot ce vorbeste Printul Charles', declara McMullan, nemultumit ca intre timp comercializarea scanner-elor a fost interzisa, ele putind fi folosite azi numai de serviciile secrete. „Ti se pare corect ca guvernul sa fie singurul posesor al unui scanner digital decent? Te poti impaca cu ideea ca singurii care te asculta astazi sint cei de la MI-5 si MI-6?', il intreaba el pe Grant.
Imperiul Murdoch
Daca Grant are toate sansele de a fi cel mai simpatizat om din Marea Britanie astazi, la polul opus se afla Rupert Murdoch, presedintele corporatiei News Corp., al doilea conglomerat media din lume, ca cifra de afaceri, dupa Walt Disney Company. News Corp. este activ in presa scrisa, televiziune, televiziune prin cablu, productie de filme, Internet. Daca ar fi sa-l descriem dupa terminologia presedintelui Basescu, dl Murdoch este un mogul: detine 37% din presa scrisa din Marea Britanie (The Sun, The Times si The Sunday Times) si trei sferturi din cea din Australia. In SUA, este proprietarul retelei de televiziune Fox News si al studiourilor 20th Century Fox si Fox Searchlight, al publicatiilor Wall Street Journal si New York Post, al companiei Dow Jones si al editurii HarpersCollins. Afacerile dlui Murdoch sint atit de numeroase incit mi-a amortit aratatorul pe mouse facind scroll down pe pagina Wikipedia care enumera companiile detinute de News Corp.
Cu o avere de 7,6 miliarde de dolari, dl Murdoch ocupa pozitia 117 in topul Forbes 2011 al celor mai bogati oameni din lume si este pe locul al 13-lea in clasamentul Times al celor mai influenti 100 de oameni din lume. Dl Murdoch este cel care a luat decizia inchiderii tabloidului News of the World. O decizie care a parut initial radicala si absurda: cum sa inchizi un ziar care traieste din scandaluri la apogeul celui mai mare scandal pe care l-a provocat vreodata? Nu pare o hotarire inteleapta, in special pentru un om de afaceri cu flerul lui Murdoch. Insa acesta a facut ceea ce in limbaj de business se numeste „tinerea sub control a pierderilor'. Cu un tiraj de 2,7 milioane de exemplare, NoW era cel mai citit ziar de duminica din Marea Britanie si avea o contributie majora la cifra de afaceri de 985 de milioane de dolari pe care o genera anual News International – subsidiara News Corp. care editeaza The Sun (cotidianul cu cel mai mare tiraj din Marea Britanie), The Times si Sunday Times. Afacerile din presa scrisa din Anglia reprezentau doar 3% din cifra de afaceri de 32 de miliarde de dolari ale News Corp. Insa capitalizarea bursiera a corporatiei a scazut cu 7 miliarde de dolari la inceputul lui iulie, cind a fost reaprins scandalul NoW, vazut de unii analisti ca mica buturuga care ar putea rasturna carul mare.
Adevarul e ca imperiul lui Murdoch se clatina. Fiul sau, James Murdoch, este contestat ca CEO al BskyB (companie unde tatal sau detine 39% din actiuni si pe care intentiona sa o preia integral, dar a renuntat de cind a inceput scandalul); numeroase voci din zona de business – care ar putea influenta actionarii News Corp. – cer retragerea lui Rupert Murdoch (Bloomberg estima la un moment dat ca News Corp. ar valora cu 50% mai mult fara Murdoch); Huffington Post, Financial Times si The New Yorker sustin la unison ca News Corp. ar trebui sa renunte cu totul la ziare; in SUA, FBI si Departamentul de Justitie si-au demarat propriile anchete pentru a afla daca nu cumva si telefoanele familiilor victimelor atentatelor de la 11 septembrie au fost interceptate de angajatii lui Murdoch; in Australia, politicienii isi exprima nemultumirea fata de puterea prea mare pe care magnatul o are pe piata locala de media.
Downing Street 10
In acest timp, in Marea Britanie scandalul il impresoara pe prim-ministrul britanic, David Cameron. Cameron isi are locul sau in suita de prim-ministri sprijiniti de Rupert Murdoch, suita deschisa de insasi Margaret Thatcher si completata fara exceptie de toti succesorii ei pina astazi. Cameron a fost curtat de Murdoch inca inainte de a deveni prim-ministru, fiindu-i oaspete pe iahtul „Rosehearty'. Ginerele lui Murdoch, Matthew Freud, i-a pus la dispozitie un avion privat pentru diverse deplasari. In timpul investigatiilor din cazul NoW, s-a dovedit ca prim-ministrul s-a intilnit de 26 de ori cu managementul News Corp. Mai mult decit atit, fostul redactor-sef al NoW, Andy Coulson, dupa ce a demisionat din functie in 2007 (ca urmare a dezvaluirii interceptarii telefoanelor membrilor casei regale…), a intrat in echipa premierului David Cameron, ca director de comunicare (Coulson a demisionat la inceputul acestui an si a fost ulterior arestat). Prim-ministrul este in relatii apropiate si cu celalalt fost redactor-sef al NoW arestat (e drept, pentru doar 12 ore), Rebekah Brooks, cu care se pare ca este vecin. Familia Cameron, ca si familia Brown, a fost prezenta la nunta Rebekai, in 2009, si la petrecerea de Craciun data de aceasta anul trecut.
Ah, Rebekah
Rebekah Brooks este slabiciunea lui Rupert Murdoch. A inceput la NoW ca secretara, a fost apoi redactor-sef la NoW si The Sun, dupa care a fost numita CEO la News International. Presa britanica scrie ca Rupert Murdoch o priveste pe Rebekah ca pe o fiica, acesta fiind probabil motivul pentru care a incercat s-o protejeze: nu i-a acceptat demisia, preferind, asa cum nota un blogger, sa faca un gest cinic de automutilare corporatista: sa inchida NoW, sacrificind 200 de locuri de munca. Rebekah si-a dat demisia numai dupa ce al doilea actionar la News Corp., printul Al-Waleed bin Talal Alsaud (al 26-lea cel mai bogat om din lume), i-a cerut, intr-un interviu acordat BBC, sa se retraga. Atit Rebekah Brooks, cit si Rupert Murdoch au declarat ca nu stiau nimic despre metodele folosite de reporterii NoW pentru a obtine informatii.
Insa un articol din The New York Times il prezinta pe Murdoch ca pe un presedinte-jucator, in pofida faptului ca atunci cind a comparut in fata Comisiei pentru cultura, media si sport a Camerei Comunelor, magnatul a declarat ca nu poate sti tot ce fac cei 53.000 de angajati pe care ii are in intreaga lume. Insa miliardarul este foarte apropiat de sefii publicatiilor sale, spune The New York Times. Vorbeste adesea cu ei la telefon, socializeaza cu ei, participa la evenimentele lor familiale si, la rindul sau, ii invita sa-l insoteasca in vacante; Murdoch este foarte interesat de ceea ce apare pe prima pagina, de ce anume anima vinzarile si se asteapta ca ziarele sale sa invinga competitia prin metode agresive care au ca finalitate exclusivitati spectaculoase. Pretentiile lui ii fac pe editori sa se aventureze in practici neortodoxe de stringere a informatiilor, sustine cotidianul amintit.
Soarele rasare duminica
Prim-ministrul David Cameron a acuzat Press Complaints Commission (comisia care supravegheaza activitatea presei) ca nu si-a facut treaba. Domnia sa insa ignora voit faptul ca respectiva institutie este una mai mult decorativa decit executiva, intrucit nu poate da sanctiuni. Sint, deci, necesare reglementari suplimentare ale activitatii presei? E nevoie de un organism guvernamental care sa previna abuzurile? Nu. Cazul NoW este un exemplu ca presa (cel putin cea din Marea Britanie) stie sa se autocontroleze. La urma urmei, ziarul care a facut abuzuri a fost inchis, unii dintre vinovati au demisionat (e posibil ca si David Cameron sa faca acest lucru), altii au fost arestati. E drept, decizia lui Murdoch de a inchide ziarul s-a bazat pe ratiuni financiare, nu morale, dar el este om de afaceri, nu ziarist. Iar de aspectele morale si etice ale afacerii s-a ocupat tot presa – prin campania desfasurata de jurnalistul Nick Davies in The Guardian. Cit despre cititorii care lacrimeaza la mormintul NoW, CNN ii consoleaza cu speranta ca ziarul lor favorit ar putea renaste cit de curind, cel mai probabil sub numele The Sun on Sunday.
Foto: Guliver