O fata merge la Oscar. Unde este privita, judecata si jignita. Iti suna familiar?
Am sa fiu foarte sincera. Ca si tine, ma uit la aproape orice covor rosu international. Imi place la nebunie sa vad cine s-a imbracat cu ce anume, ma amuz dand verdicte si hotarand cine a avut inspiratie si cine nu s-a uitat in oglinda cand a plecat de acasa. E un joc amuzant pe care il practic de ani de zile. Pentru ca lucrez la ELLE, deseori si scriu despre asta. De fapt, chiar in noaptea Oscarurilor am stat treaza pana la 4.30 dimineata ca sa termin de scris judecatile de inestimabila valoare pe care probabil ca le-ai citit deja aici. Toate astea stiind ca nu e tocmai ok ce fac.
Nu, nu fac o pledoarie impotriva listelor de vedete bine sau prost imbracate. Spun doar ca ele ar trebui sa fie mai largi – poate ca ar trebui sa avem si barbati in aceste liste, daca tot le facem, pentru ca presiunea de a fi perfecte sa nu ramana exclusiv pe umerii femeilor. Asta pentru ca inca mai cred ca e bine sa existe undeva niste repere si ca e ok ca niste oameni, mai harsiti prin ale hainelor decat altii, sa spuna, fara rautate, de ce cred ca o tinuta e reusita si alta nu poate sa fie o inspiratie.
In plus, covorul rosu e mai relevant, astazi, decat podiumul de prezentare. Pot sa pun pariu cu oricare dintre cititoarele acestui material ca ati privit mai degraba rochiile care au defilat la Oscaruri decat pe cele trimise pe catwalk de Thomas Tait, unul dintre cei mai promitatori tineri designeri britanici. Si ca, atunci cand va pregatiti pentru un eveniment, va ganditi mai degraba la ce a purtat Rihanna decat la ce au propus designerii de la Proenza Schouler.
Iar covorul rosu a devenit atat de important datorita unui fenomen singular la vremea lui – emisiunea numita Fashion Police, pe care nu se poate sa nu o fi urmarit macar o data. Verdictele amuzante date de-a lungul anilor de Joan Rivers, cea care a pus bazele acestui uragan mediatic, ne-au obisnuit pe toate cu un anume stil – comic, ironic – de a comenta tinutele vedetelor. Anii au trecut, Joan Rivers nu mai este in viata, iar Fashion Police a continuat, aratandu-ne tuturor (prin ochii Giulianei Rancic sau ai lui Kelly Osborne) cum se imbraca lumea buna. Toata aceasta poveste a condus la lucruri bune – vedetele sunt mult mai atente acum la ceea ce poarta la aceste ocazii -, dar si rele – care suna cam la fel. Vedetele au devenit atat de atente la ceea ce poarta incat astazi nu mai vedem vreo Cher intr-o salopeta transparenta sau vreo Bjork cu o lebada atarnata de gat. Iar aici pierd vedetele – care nu mai sunt lasate sa se exprime liber si fac loc unor stilisti care le mentin intr-o zona extrem de sigura si previzibila, si pierdem si noi, cei care ne uitam la aceste femei pentru inspiratie. Pentru ca, serios vorbind, cat de mult te pot inspira aceleasi rochii sirena sau foarte multele rochii albe, lungi, purtate la premiile Academiei de anul acesta?
Ei, dar dincolo de acest dezavantaj pe care l-a adus Fashion Police, mai exista unul. Si despre acesta as vrea sa dezbatem. Emisiunea s-a pozitionat dintotdeauna drept una amuzanta, pentru ca, nu-i asa?, putem sa glumim despre orice. Gazdele show-ului se intrec in a comenta despre rochii si accesorii si purtatoarele lor faimoase in cele mai ironice si acide moduri posibile. Numai ca, in noaptea de duminica spre luni, Giuliana Rancic a spus urmatoarele lucruri despre tanara vedeta Disney Zendaya, care purta dreadlocks: „Cred ca miroase a ulei de patchouli sau a marijuana. Poate marijuana.'
Aparent, nu e nimic in neregula cu asta. Ca in orice emisiune de divertisment care nu lasa loc mult corectitudinii politice, am fi tentati sa ne amuzam si sa lasam sa treaca astfel de comentarii. Dar ce se intampla atunci cand cea vizata, in cazul de fata Zendaya, se simte ofensata si raspunde?
„Exista o linie fina intre ceea ce este amuzant si ceea ce este lipsit de respect. Cineva a vorbit despre coafura mea de la Oscaruri si m-a lasat cu gura cascata. Nu pentru ca imi doresc sa imi fie apreciate tinutele, ci pentru ca am fost lovita de comentarii ignorante si lipsite de respect. Sa spui ca o femeie de 18 ani cu dreadlocks trebuie sa miroase a ulei de patchouli sau marijuana nu este doar un stereotip, dar e si uluitor de jignitor', a spus cantareata. Care a si enumerat o lista de persoane care isi poarta parul in aranjamente similare fara sa miroase a droguri si a declarat ca propriul hairstyling era o modalitate de a le aminti persoanelor de culoare ca nu e nimic in neregula cu parul lor si ca propriile codite sunt pentru ea un simbol al fortei si frumusetii.
Si, desi gazda Fashion Police si-a cerut scuze de doua ori, intre timp, iar Kelly Osborne a amenintat ca isi va da demisia daca problema initiata de colega ei nu este rezolvata corespunzator, stereotipul rasist si extrem de jignitor al Giulianei Rancic tot ramane. Si, pentru binele tuturor, este dezbatut intens. Pentru ca el nu este doar o gluma spusa lejer intr-o emisiune care se amuza comentandu-i pe altii. Ci este tocmai pericolul pe care il reprezinta acest gen de show – acela de a merge cu judecata prea departe si de a duce gluma intr-un loc in care ea devine insulta.
Foto: Image.net