Un bărbat manipulator are în minte un obiectiv clar și dorește să îl atingă. Ori se poartă astfel involuntar. Așa a văzut în familie că se pot rezolva lucrurile, deci respectă modelul mamei sau tatălui. Sau a învățat că altfel nu se ține cont de el și manipularea a devenit un automatism. A făcut ceva greșit? Manipularea e calea de a ocoli asumarea responsabilității, de a nu fi certat pentru eroarea sa. În tot acest proces vei spune că ești lezată tu, dar impactul negativ nu e doar asupra ta, ci și asupra relației. Iar când identifici mecanismul, și faptul că nu este despre tine ci despre el, vei putea reacționa mai sănătos.
Clasicul șantaj
Dacă nu faci x lucru va exista consecința y. Te amenință mai voalat sau fățiș, ți-o spune de pe o poziție de forță ori cu vocea unui copilaș. Desigur, cedând șantajului vei crea un tipar care va apărea din ce în ce mai pregnant. Iar rezultatul nu va fi unul pozitiv și de durată, căci nefiind asumat cu adevărat problema va ieși la suprafață cu prima ocazie.
Pasiv-agresiv
Agresivitatea crudă e prea periculoasă și zgomotoasă. Dar fiind pasiv-agresiv joacă asul tăcerii, face pe supăratul și îți răspunde în doi peri, creează o atmosferă tensionată pe care nu o mai suporți și ai tendința să cedezi, doar să se termine.
Situații inconfortabile
Știe că nu ești de acord cu un lucru și de multe ori te pune direct în fața faptului împlinit, astfel încât nu mai ai cum să ripostezi. Sau într-un context social oferă un răspuns fără să se consulte cu tine, știind că nu mai poți spune nu din rușine, bun simț, pentru a nu crea un conflict cu el sau cu persoanele respective.
Te simți monitorizată
Și chiar ești. Deoarece manipulatorul este și anxios sau cu o dorință mare de control. Ca atare are nevoie să știe ce faci, când, unde și cu cine. Nu va fi prins cu garda jos, iar planul său are șanse mai mari de reușită.
Te destabilizează…
… prin glume răutăcioase, cu notă critică. Dacă îl confrunți spune că nu ai simțul umorului. E o strategie de a-ți ataca încrederea în sine și de a te îndoi de ceea ce gândești, crezi. Așa nu îi vei mai face față la fel de eficient. Cum ai putea să îi pui limite dacă nu ai o părere prea bună despre tine?
Victimizarea
Este rolul de Oscar pe care îl interpretează sublim. Tu ești cea rea și el o victimă inocentă. Tu ești absurdă, neînțelegătoare, rigidă, iar jocul actoricesc te face să crezi că suferă în mod real. Uneori poate fi și așa, dar narativul din mintea sa, cum că e o victimă, nu înseamnă că se potrivește cu realitatea.
Citește și:
Ești singură și îți este greu? Cum să faci față mai bine când nu ai un partener de cuplu, deși îți dorești o relație
Foto: PR