Bucurestiul nostru drag si infioratoarele lui constructii

VEZI FOTO

POZA 1 / 4

Bucurestenii nu traiesc intr-un oras frumos. Traiesc intr-un oras unde se construieste alandala, unde sint demolate case cu va­loare arhitecturala, unde par­curile sint putine, unde mo­numente arhitectonice sint amenintate sau distruse. Exista, insa, un simt civic destul de dezvoltat, care a dus la o sumedenie de proteste si la aparitia unui raport extrem de bine structurat: Bucurestiul, un dezastru urbanistic. Cind un matematician se apuca de urbanism inseamna ca este ceva putred in Bucurestiul nostru drag. Cind un matematician isi lasa problemele nerezolvate si se duce sa protesteze in strada, pe motiv ca in fata Ateneului Român cineva vrea sa construiasca patru blocuri si sa obtureze ima­ginea salii de concerte, iarasi incepem sa ne intrebam de ce o face. Cind mai afli ca baiatul asta pletos, pe care il crezi un om cu capul in nori, a rezolvat niste probleme de teoria numerelor (o chestie tare pentru matematicieni) la o Olimpiada din Australia, lasind juriul cu gura cascata, si ca putea sa-si gaseasca loc in marile universitati ale lumii, dar a ales sa lucreze la Bucuresti, toate astea incep sa-ti dea frisoane. Asa o fi aratind constiinta civica? si asa ajunge aceasta sa lucreze intr-un individ care e matematician?

Matematicianul cu simt civic
Matematicianul despre care am pastrat tacerea in primul paragraf se numeste Nicusor Dan. L-am cunoscut la o bere (matematicienii sint si ei fiinte normale: beau bere) dupa ce asociatia pe care o conduce, Salvati Bucurestiul, a dat publicitatii un raport intitulat Bucuresti, un dezastru urbanistic. Mi-a placut cum a fost redactat raportul (limpede, concis si curajos) si am vrut sa-l cunosc. Desi zice ca are 38 de ani, nu-i dai mai mult de 30. Pletele ii dau o alura de licean afurisit, care e in stare sa se contrazica o ora intreaga cu profesorul de matema­tica si sa-i arate ca a gresit rezolvarea. Poti sa stai o zi si o noapte cu el de vorba; iti va vorbi despre Bucuresti cu aceeasi pasiune cu care altii ar vorbi despre femei sau masini. stie mult mai mult despre legislatia in domeniul constructiilor decit oricare dintre noi.

De doi ani, traieste o mare iubire cu Bucurestiul. Din pacate, Bucurestiul nu-i raspunde cu aceeasi dragoste. Capitala, in loc sa fie tot mai frumoasa, sa aiba tot mai mult sarm, sa-si cucereasca vizitatorii si locuitorii dintr-o singura privire, e tot mai obosita, tot mai adusa de spate, tot mai cu riduri si cearcane. Dar cind ti se pune pata, in dragoste, n-ai ce face… asa ca omul acesta (unii l-ar numi masochist) iubeste Bucurestiul si vrea ca orasului sa-i fie bine.

Prima oara si-a dat seama ca traieste intr-un oras amenintat acum doi ani, cind, cum va spuneam, edilii au zis „ia sa construim noi niste blocuri uriase in fata Ate­neului… Omul nostru, matematicianul, s-a dus sa protesteze in strada, impreuna cu alte zeci de persoane. Proiectul a fost blocat si cu ajutorul ziarelor care i-au sprijinit (in special, cotidianul Ziua), iar protestatarii au ramas prieteni. S-a format un grup de discutii pe Internet, intitulat Grupul Civic Bucuresti. Ar fi circa 2.000 de persoane care s-au aratat interesate, macar o data, de problemele Bucurestiului. Omul nostru, matematicianul, despre care colegii spun ca n-a facut niciodata „vreo greseala de logica, stil, nuanta, s-a apucat sa stringa informatii, a inceput sa stea cu picioarele in apa rece ca sa desluseasca problemele de urbanism, a stat de vorba cu arhitectii. Toate informatiile sale, insotite de fotografii facute de diversi cetateni carora li s-a desteptat simtul civic, au slujit la redactarea raportului mentionat. Cind raportul a aparut, prezentat intr-o conferinta de presa, si apoi a fost postat pe o pagina speciala, la adresa www.salvatibucurestiul.ro, socul a fost destul de mare. Intii, toate cotidienele au scris des­pre raport, apoi revistele cu aparitie sap­taminala s-au straduit sa-l analizeze si sa explice cum s-a ajuns la acest „dezastru.

Un primar nepasator
Cel mai descoperit a fost primarul Bucurestiului, Adriean Videanu. Cind a aparut raportul, domnia sa era la un tirg imobiliar la Cannes. Cum telefoanele functioneaza chiar si cu indepartata Franta, Adriean Videanu a acceptat sa participe la o emisiune realizata de Stelian Tanase, 3×3, imediat ce va ajunge la Bucuresti. Primarul general al Bucurestiului s-a intors bine-mersi in capitala – n-a fost ceata, n-a plouat, n-au fost turbulente, a schimbat chiar doua vorbe cu majoritatea consilierilor si sfatuitorilor sai, si-a imbratisat familia si a ajuns la timp in emisiune. Dar nimeni nu i-a spus de raport! Eram coechipierul lui Stelian Tanase in acea emisiune difuzata de Realitatea TV. L-am intrebat pe Adriean Videanu: „Ati citit raportul Asociatiei Salvati Bucurestiul?. Iar domnia sa a spus: „Nu, la care Stelian Tanase a avut prezenta de spirit sa-i spuna: „Vi-l facem cadou si i-a intins, in emisiune, paginile printate cu raportul. Adriean Videanu s-a inrosit, s-a albastrit, s-a inverzit, s-a bilbiit si asa am pornit discutia.

Raportul mentioneaza ca in Bucuresti sute de case, care nu sint monumente istorice, dar care au o valoare arhitecturala, sint rase fara mila, intr-un iures distrugator impotriva caruia nimeni nu intervine. Procedeul e simplu: cei care vor sa construiasca altceva in loc obtin o autorizatie de la Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Istoric, un aviz care spune ca acea casa nu este monument istoric. Asta le permite sa o demoleze.

Nicusor Dan mi-a povestit cum a disparut o casa de pe strada Cobalcescu: „Intr-o noapte a venit buldozerul si pina dimineata casa era la pamint. Ca sa se evite impactul asupra strazii, bul­do­zerul intra din spatele cladirii. Era o casa bo­iereasca, avea marchiza. A fost facuta praf.

Ei, dragi cititoare si telespectatoare, am avut curiozitatea sa-l intreb pe Adriean Videanu, in acea emisiune de la Realitatea TV, daca nu-l doare sufletul vazind cum dispar atitea case, care dau personalitatea si farmecul orasului. Domnul Videanu a facut o figura ingenua si a zis ca nu intra in atributiile lui sa intervina: „nu-i la mine aceasta directie – adica, altfel spus, sa ne pasam responsabilitatile si sa aratam cu degetul spre Ministerul Culturii, care are in subordine Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Istoric. La Ministerul Culturii ti se tin inflacarate conferinte despre cum se apara patrimoniul, dar cind ajungi cu intrebarea la acele case disparute fara urma intr-un Bucuresti care inghite tot, pentru a face loc monstrilor din sticla si beton, raspunsul este simplu si neconcludent: „Vom verifica....

Fara parcuri, sanatatea copiilor este pusa in pericol
Daca intrebi de ce au disparut parcurile din Bucuresti (raportul sustine ca din 1989 si pina in 2008 suprafata parcurilor s-a injumatatit – conform datelor unei institutii guvernamentale: Agentia Nationala pentru Protectia Mediului), sare Biroul de Presa al Primariei Bucurestiului care spune, in esenta, ca Bucurestiul geme de parcuri, ca autorii raportului nu stiu sa masoare (totusi, doi ani si jumatate, Primaria s-a chinuit sa gaseasca o solutie in cazul Parcului Bordei, aflat in litigiu, si abia in aceasta primavara parcul a revenit mu­ni­­ci­palitatii – normal ca pina la o plimbare prin acest parc vor mai trece citeva luni bune).

• Vezi tot ce trebuie sa stii despre parcurile din Bucuresti!

In general, oamenii Primariei ridica neputinciosi din umeri. N-au ce face, sint blocati, asa ca doar constatam ca: Bu­cu­restiul are o densitate de 9.000 de lo­cui­tori pe kilometrul patrat, in timp ce la Berlin, Viena sau Budapesta sint circa 3.000 de locuitori pe kilometrul patrat; viteza medie de deplasare a autoturismelor in centrul Bucurestiul a scazut la sub 10 kilometri pe ora in 2007; in Bucuresti, se scrie in raport, „se acorda in nestire au­to­rizatii de constructie in locuri deja su­pra­po­pulate. Orice teren este vinat, fie ca e parcare, spatiu verde sau loc de joaca pentru copii; poluarea a atins cote alarmante, peste 20.000 de copii prezentindu-se, in 2007, la medicul de familie cu faringita, amigdalita si bronsita; timpul mediu de ajungere a ambulantei la cazurile urgente a urcat de la 12 minute in 2002 la 35 de minute in 2007; padurile din jurul Bucurestiului, Corbeanca si Baneasa, s-au defrisat masiv, „praful din Cimpia Baraganului intra nestingherit in oras.

Foarte interesant: Romania trebuia sa adopte, prin intrarea in Uniunea Europeana, o lege care sa prevada ca destinatia spatiilor verzi nu poate sa fie modificata. Inainte de 1 ianuarie 2007, ca sa dam bine in ochii oficialilor europeni, guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta in acest sens. Numai ca Ordonanta a cazut in Parlament. Asa ca, in acest moment, Romania nu indeplineste o conditie de aderare: oricine poate sa distruga parcurile fara sa existe o lege care sa interzica acest lucru. „Noi, in acest moment, nu respectam o norma europeana, de protejare a spatiilor verzi. Deja nu se mai poate respira. In Cismigiu, simbata si duminica, oamenii se calca in picioare, cum se calca la metrou, in orele de virf. Sanatatea copiilor este pusa in pericol, poluarea aduce dublarea cazurilor de bronsita, sint de cinci ori mai multi astmatici decit acum 15 ani, ne precizeaza Nicusor Dan. Asa ca situatia este trista: dispar case aratoase, cu valoare arhitectu­rala, dispar parcuri, dispar baze sportive (cum este strandul Tineretului).

Responsabilitatea pentru dezastrul arhitecto­nic, in opinia Asociatiei Salvati Bucurestiul, revine Consiliului General. De aici au pornit toate autorizatiile de constructii. Prin avizele date de Primarie si de Consiliul General s-a putut construi fara respectarea normelor de protectie a monumentelor. Asa a aparut, chiar linga Catedrala Sfintul Iosif, un monstru de beton, asa s-a ridicat o alta cladire linga Bi­serica Armeneasca, fara sa se respecte cei citiva metri prevazuti de lege intre noua cladire si monumentul istoric. In general, in opinia arhitectilor, Bucurestiul isi pierde farmecul, caldura, specificul. Este un oras in care, daca iti vin oaspeti din strainatate, nu prea ai pe unde sa-i plimbi. Eventual, poti opta pentru varianta Muzeului National de Arta, de pe Calea Victoriei, dar daca au mai multe zile libere la dispozitie, ce faci? Ce faci cind oaspetii tai vor sa respire intr-un parc sau pe o terasa si se trezesc in praf?

Turistii straini evita Bucurestiul
Aceasta capitala a gazduit delegatiile NATO care au participat la summit-ul din 2-4 aprilie. Dupa ce, de ani de zile, bucurestenii se pling de traficul sufocant, macar cu ocazia intrunirii NATO s-a circulat normal (e adevarat ca multi bucuresteni au fugit din oras de teama circulatiei ingreunate). Orasul s-a inveselit, linga ruta principala, pe unde urmau sa circule masinile oficiale, s-au plantat magnolii, bulevardele au fost spalate si peticite. Cum se zice: faci curat daca iti vine un oaspete in casa, chiar daca inainte si dupa eveniment stai cu murda­ria pina-n tavan.

Asociatia Salvati Bu­cu­restiul a tradus raportul in engleza si l-a impartit ziaristilor care au venit la summit. Unii au scris si despre oras, „inghesuit si sufocat, altii s-au marginit sa consemneze decl­ratiile liderilor politici. Mai degraba a facut vilva un incident in care politia a batut citiva tineri care protestau pasnic. tine si comportamentul politiei de modul de organizare a unui oras. Acolo unde dispar regulile de buna cuviinta si buna crestere, incordarea muschilor inchide gura tuturor celor care cricnesc. Spre deosebire de Budapesta, unde numarul turistilor ajunge la doua milioane pe an, sau de Cracovia, unde vin cite zece milioane de turisti, la Bucuresti abia ajung 50.000 de turisti pe an. Se mai intimpla sa mai vina vreo trei-patru sute de calatori pe motiv de afaceri.

Una peste alta, Bucurestiul e neatractiv, agresiunile asupra monumentelor istorice il fac neprietenos, iar agresiunile asupra oamenilor il fac destul de infricosator.

Foto:Mediafax / MIRA

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK