Imi amintesc cu cita bucurie desfacea folia de aluminiu in care vinzatoarea de la „duty free' invelise brinza, cum o ducea la nas, cu miini tremurate, si o mirosea ca pe un parfum pretios. N-am aflat niciodata ce suave suveniruri ii stirnea madlena aceasta pariziana; asa cum se-ntimpla prea adeseori, sintem neatenti si grabiti tocmai cu cei din familie: vietile lor ajung sa ne fie mai straine decit dimineata unui idol de cinema, prinzul unui politician sau noaptea zvapaiata a vreunei vedete.
Iar atunci cind se duc (bunica s-a dus la 91 de ani), iau cu ei tot ceea ce am fi putut afla de la ei, dar nu am vrut (putut, stiut) sa aflam… Ramine in urma un mister, ca un parfum inchis bine in flaconul sau de egoismul nostru lipsit de curiozitate. Ne iluzionam ca sintem mult, mult mai interesanti decit ei – decit altii, in general. Unii merg cu iubirea de sine atit de departe incit s-au autoproclamat „brand-uri'!
Mi se face frica… Probabil ca sint – iremediabil – de moda veche, dar niciodata nu mi-am dorit sa devin „brand'. (Mi-as fi dorit sa devin Brando – asta, da!) Am avut surpriza sa aflu ca as fi pentru ca cineva a scris, pe un blog, asa ceva. Apoi, o prietena jurnalista a facut o recenzie la o carte de-a mea si a folosit, din nou, acest cuvint: „Leo e deja un brand, nu?'. Intrebarea se voia – poate – retorica, dar raspunsul meu – cit se poate de categoric si de neretoric – este: NU, nu sint!
De ce as fi? Faptul ca fac o meserie cumva publica nu ar trebui sa ma arunce, din oficiu, in gura acestui „leu' flamind care este celebritatea; nu o vreau, nu mi-o doresc. Cum sa-ti doresti sa fii o marfa?!
Dupa cum, sincer, nu inteleg epidemia asta de blog-uri. Toata lumea isi face blog-uri! Cine e celebru isi face blog ca deh, lumea cica trebuie sa stie ce face, 24/24, celebritatea – cu cine, cum, unde s.a.m.d. Cine nu e celebru isi face blog sperind – probabil – sa devina; cele „15 minute de celebritate', remember?
Numai ca, atunci cind toata lumea are parte de cele „15 minute de celebritate', insasi notiunea de celebritate ia o pauza… Vorba unui film vazut recent la TIFF (ala brand!): „In viitor, toata lumea va fi anonima timp de 15 minute…' Sa dea Dumnezeu!
Articol publicat in ELLE August 2007