BookTok: despre lectură în era haotică a Internetului

În ultima perioadă m-am întrebat destul de des cât de interesați mai sunt oamenii să citească, în condițiile în care orice informație este la un click distanță, iar videoclipurile scurte domină Internetul. Nu cred că mai este străină nimănui expresia „Lumea nu mai citește în ziua de astăzi”, spusă de cele mai multe ori de persoane care susțin că nu consumă social media în urma fiecărei statistici care vorbește despre vânzările slabe din piața de carte sau fiecărui studiu sumbru despre analfabetismul funcțional. Tocmai, având la dispoziție acest click distanță, dar și dintr-o pură curiozitate, am putut descoperi că social media este, de fapt, o unealtă puternică și în ceea ce privește lectura, promovând, prin metode diverse, deseori foarte atrăgătoare și inventive, cărțile.

Așa am aflat de #BookTok, comunitatea strânsă pe TikTok în jurul iubitorilor de lectură, care a devenit un fenomen global. Într-o epocă în care clipurile dinamice fac legea, #BookTok reușește să transforme pasiunea pentru cărți într-o mișcare influentă și care inspiră, pentru că nu este doar un colț de Internet unde se discută despre cărți; ci un spațiu unde creativitatea și dragostea pentru lectură se întâlnesc și se amplifică reciproc. Ba mai mult, creatorii sunt provocați să vină cu titluri noi, să descopere și să aprofundeze lectura și, desigur, să-și împărtășească pasiunea celor care-i urmăresc.

Am fost mai mult decât plăcut surprinsă să descopăr că o comunitate cu milioane de utilizatori adună atâția oameni pasionați de citit care folosesc social media să promoveze titluri atractive, să ofere review-uri de calitate și să facă schimb de experiențe și impresii literare. Din lumea aceasta fac parte și Andreea Staicu (Booksstopia), Laura Ionescu (Luluts), Ramona Boldizsar, Ruxandra Gîdei (4 fără 15, care și-a și adjudecat cu doi ani în urmă un trofeu ELLE New Media Awards ca newcomer) și Alina Pușcă (BiblioFille). Am stat de vorbă cu ele despre modul în care le ajută platforma să realizeze conținut relevant despre pasiunea lor.

Andreea Staicu realizează conținut pentru peste 20.000 de internauți pe Instagram și aproape 40.000 de utilizatori pe TikTok. Cunoscută drept Booksstopia, ea împărtășește cele mai sincere păreri despre cărțile pe care le citește și transformă lectura într-un obicei care aduce doar beneficii.

„În puținele momente când nu sunt influențată de o copertă frumoasă, mă raportez la genul cărții (fantasy, romance, thriller, historical fiction etc.), la hype-ul din comunități (cât de vizibilă este o carte atât pe Bookstagram, cât și pe #BookTok, întrucât sunt curioasă să văd de ce un anumit titlu a acaparat mediul online), dar și plot-ul, care este într-adevăr factorul decisiv. Dacă este frumoasă pe interior cât este și pe exterior, să vă așteptați să nu mă mai opresc din vorbit despre ea.”, îmi spune Andreea.  

Vorbind despre cum a reușit să ajungă la un public larg, Andreea mărturisește că a trecut de la review-uri complexe la videoclipuri amuzante și cu titluri atractive: „M-am raportat și adaptat la ceea ce își dorește publicul meu să vadă. Dacă la început mă axam mai mult pe recenzii complexe, acum ofer clipuri și postări diverse și cât mai fun. De la serii precum ‘POV: lucrez la o librărie’, la ‘Books based on your fav artist / movie / sound on TikTok’ (Cărți în funcție de  artistul, filmul sau sunetul de pe TikTok preferat, n.red), până la ‘Citesc toate cărțile necitite din bibliotecă’, un reading challenge pe care oamenii îl urmăresc doar pentru a vedea dacă voi triumfa vreodată în fața acelui TBR (listă de cărți de citit n.red.) imens. M-am asigurat că ofer content pentru fiecare tipologie de cititor. Spre exemplu, pe Instagram am postări mai artistice și interactive, pe TikTok livrez videoclipuri amuzante și foarte pe repede înainte, iar pe YouTube reading vlog-uri și recenzii.’

Andreea vorbește cu drag despre pasiunea pentru lectură, iar bucuria a fost și mai mare când a văzut impactul asupra comunității. Feedback-ul pozitiv pe care l-a primit a determinat-o să continue să împărtășească titlurile ei preferate și să vină cu noi idei de conținut interactiv. „De când m-am apucat de promovat lectura în online, am primit doar feedback pozitiv, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure enorm. Cred că la Bookfest și la Gaudeamus am parte de cele mai multe momente care mă fac să mă simt împlinită și care mă umplu de energie pozitivă. Acolo mă văd față în față cu urmăritorii mei, iar zâmbetul nu îmi dispare o secundă. Vin la mine copii care îmi spun că au început să citească datorită mie, tineri care spun că s-au apucat de Bookstagram (cont de Instagram despre cărți, n.red.) sau chiar că s-au repucat de citit pentru că, iar aici citez – ‘faci cititul să pară fun, cool’. Cred că momentele incredibile sunt, însă, când vin părinți la mine să-mi mulțumească că i-am determinat pe copiii lor să citească și să mă felicite că aduc cărțile mai aproape de noua generație. Pentru mine nu există o realizare mai mare decât asta, este încununarea supremă și îmi arată impactul pozitiv pe care această pasiune îl are. Sunt de părere că tinerii citesc chiar mai mult, pe de o parte datorită Internetului, iar pe de o altă parte datorită schimbării percepției care a urmărit cititul o bună perioadă de timp. Mi se pare că, până pe la jumătatea deceniului anterior, nu prea aveai factori care să te împingă spre citit, cu excepția părinților și a propriei pasiuni, nu prea aveai cu cine să îți împărtășești pasiunea. Pe lângă asta, pentru mult timp cititul a fost asociat cu tema pentru acasă, factor care îi descuraja pe cei care își manifestau noua pasiune. Acum însă, datorită Internetului și a faptului că acesta, prin algoritmii lui, creează echo chambers (bule, camere cu ecou, n.red.), persoanele care sunt interesate de citit și reușesc să intre în acea bulă a cititului sunt deodată înconjurate de un număr covârșitor de oameni cu aceeași pasiune. Astfel, dacă tinerii observă o popularitate sau o modă în zona aceasta, vor fi mult mai deschiși la a descoperi acest univers vast, pagină cu pagină.”

Laura Ionescu, zisă și Luluts, inspiră zilnic prin videoclipurile sale. Autoarea cărții Nu te găsesc pe nicăieri are o comunitate de peste cinci mii de urmăritori pe Instagram și aproape o mie pe TikTok, însă asta nu o oprește să-și împărtășească pasiunea pentru citit și să-i încurajeze pe ceilalți să dea o șansă unor noi titluri.

„Am un soi de ADHD literar, citesc orice îmi pică în mână și îmi atrage atenția. Spre exemplu, acum citesc Martin Amis – Inside story, după ce o prietenă mi-a trimis câteva fragmente care mi-au plăcut enorm. Am fugit la Bookfest, am luat-o, am început să o devorez  în seara respectivă. Citesc divers, variat, citesc ca să înțeleg lumi diferite de a mea. Citesc ficțiune, nonficțiune, poezie.”, a început Laura. „Pentru mine, TikTok e platforma pe care îmi dau voie să nu mă iau în serios, pe care experimentez. Automat, pentru că am publicat o carte, iar cititul este una dintre marile mele pasiuni, folosesc TikTok-ul ca să vorbesc și despre cărțile care mi-au plăcut și despre cât de alambicat și stresant poate fi scrisul, sperând că cineva din partea cealaltă o să aprecieze un conținut diferit de ceea ce vede în mod normal în feed. Dar prezentat light și, adesea, autoironic.”

Laura spune că nu ține cont prea mult de trend-urile din online, însă se lasă inspirată uneori de ele atunci când vine vorba de promovarea conturilor sale și a conținutului ei. Tot ea zice că noua generație e mai pasionată de lectură decât s-ar crede, observând că tinerii au o carte în mână, fie că sunt în mijloacele de transport în comun sau parcuri:

„Cred că sunt o generație diferită, pur și simplu. Echipată cu un alt set de calități, cu un alt context, cu tehnologie care evoluează exponențial de la an la an. Îi văd citind: în autobuze, în metrou, în parcuri. Și asta e tot ce contează. Alte cărți, alți scriitori decât cei pe care îi citeam noi. Au crescut în abundență de informații, așa că află primii în jurul cărei cărți se creează hype, ce carte corespunde intereselor pe care le au, ce cărți îi ajută să se dezvolte într-o anumită direcție etc. Au alte filtre. Au mai multe opțiuni dintre care să aleagă.”

Despre #BookTok are doar cuvinte de laudă, sperând că acesta va crește și mai mult și va induce utilizatorilor de social media apetitul pentru citit: „Este în continuă creștere, iar asta nu poate decât să mă bucure, fiindcă avem nevoie să ne facem poftă de cărți și să vorbim despre ele. Dacă un clip de pe TikTok te face să reții o anumită carte, pe care apoi o cauți și o citești, înseamnă că această comunitate are puterea de a influența realitatea. Deci are impact. Cred că promovarea lecturii va ține pasul cu noi și tehnologiile pe care le adoptăm. Se adaptează, cum a făcut-o întotdeauna. Cititul este un act solitar, da, dar generează conexiune atunci când nu facem din el un secret știut doar de noi. Deci pe orice platformă există exprimare, va exista și cineva care să vorbească despre cărți, căutându-i pe cei ca el și făcându-i curioși, sper eu, pe toți ceilalți.”

Ramona Boldizsar nu este doar pasionată de citit, ci și de scris, lucruri pe care le promovează pe rețelele de socializare. Deși spune că nu are un gen literar preferat, ci mai degrabă vrea să descopere noi subiecte, Ramona inspiră și se lasă inspirată de comunitatea sa, cât și de sugestiile venite din #BookTok. „Nu am niște criterii bine definite, mizez pe spontaneitate. Se întâmplă să vorbesc foarte des despre cărțile care m-au interesat în mod special sau care mi-au transmis un mesaj foarte puternic, dar postez destul de des și ‘Ce citesc în acel moment’, fără judecăți de valoare, doar arătând cu ce lectură îmi petrec timpul (deci nefiind condiționată neapărat de anumite criterii externe). În același timp, sunt foarte atentă & deschisă la cerințele urmăritorilor și încerc să răspund la întrebări despre cărțile care îi interesează pe aceștia. Mizez într-un fel și pe o anumită continuitate, fac clipuri săptămânale despre ce-am citit, clipuri lunare despre ce-am citit, reading updates și lucruri de genul acesta.”

Când o întreb cum crede că o ajută platforma online să încurajeze cititul la scară largă, Ramona este de părere că este locul în care poate să se facă vizibilă și să vorbească deschis despre pasiunea ei: „Nu aș putea explica cum, pentru că sunt atât de prinsă în această realitate, încât o iau ca atare. Altfel spus, faptul că există aceste platforme online e suficient în sine pentru ca eu să promovez literatura. Nu-mi imaginez pentru ce altceva le-aș folosi. Îmi place să stau pe platformele online tocmai pentru că există spațiu pentru cărți, pentru literatură. Pentru asta intru pe platformele de socializare, de-asta mă loghez pe Goodreads, mă uit pe YouTube sau scroll-ez pe diverse site-uri și reviste de cultură. Nu a fost niciodată un scop pentru mine să ajung la un public mai larg și, în sensul ăsta, cred că am o părere mai puțin populară sau conformistă despre influencing. Nu vreau neapărat să ajung la un public cât mai larg, deși ar fi bine pentru literatură, mă interesează mai mult să existe acest spațiu în care noi putem vorbi despre cărți și putem face ceva cu sens și distractiv din asta. Pentru mine e suficient și nu pot transforma neapărat demersul în ceva atât de calculat. Mai ales când avem de-a face cu un algoritm destul de întâmplător și cu multe variabile pe care nu le putem controla.”

Reacțiile de la public o determină să aprofundeze și mai mult lumea cărților pe Internet, iar faptul că nu are mereu feedback pozitiv o provoacă la discuții despre percepții diferite: „Mi-a scris cineva recent că, datorită citirilor mele de sâmbătă și a modului în care prezint literatura, s-a reapucat de citit. Deși nu credea că o să-i placă vreodată cititul și detesta asta în copilărie. Mi s-a părut fabulos din toate punctele de vedere și m-am bucurat foarte tare. Atunci când ajung la un public cu gusturi similare, feedback-ul e bun, oamenii citesc aceleași cărți și navigăm pe aceeași undă. Dar nu se întâmplă mereu așa și asta e bine, pentru că mi se par interesante și importante și discuțiile contrare, opiniile care nu se aliniază mereu cu ale tale. Ne ajută să înțelegem că, uneori, doar pentru că nu ne-a plăcut nouă o carte, asta nu înseamnă în mod necesar că e o carte proastă. Dacă ne referim totuși la comportament, am observat, și nu doar la ceilalți, ci și la mine, că integrăm anumite bune obiceiuri pe care le vedem la cititorii din online. Cu alte cuvinte, ne inspirăm unii pe alții să citim mai bine și uneori mai mult. Ceea ce e drăguț.”

Când vine vorba de trend-uri, Ramona vede mai multe perspective: „Depinde la ce ne referim. Nu țin cont de trend-uri atunci când vine vorba de a posta despre cărți populare despre care știu că vor avea reach foarte bun — dacă nu le-am citit sau nu mi-au plăcut, nu mă stresez să fac conținut despre ele, chiar dacă știu că ar merge pe TikTok. În schimb, țin cont de trend-uri și adaptez cărțile pe care le citesc trend-urilor care vin și pleacă (fie că vorbim de sounds sau diverse ipostaze de entertainment/pamflet). Nu sunt cea mai atentă și activă în direcția asta, dar există și conținut de tipul ăsta pe pagina mea. Însă, dacă ne referim la algoritm, aici am mixed feelings. E greu să ții cont de algoritm, pentru că nu funcționează atât de liniar pe cât poate ne-am dori, are și o componentă întâmplătoare. Poți să controlezi foarte puțin, de fapt, din ce o să se întâmple cu clipul tău. Chit că lucrurile foarte controversate vor avea reach foarte bun întotdeauna, nu putem spune același lucru și despre clipurile interesante (mai ales când vorbim despre o zonă așa nișată cum sunt cărțile). Pot spune cu sinceritate că trend-urile nu influențează selecția cărților, mai degrabă e invers. Aduc cărțile și le adaptez trend-urilor.”

Deși crede că noua generație citește mai degrabă „altfel” decât mai mult sau mai puțin, a descoperit în comunitatea #BookTok tineri foarte pasionați de lectură, care au inspirat-o: „Am tendința să cred că nu se mai citește ca înainte, se citește pur și simplu altfel (…). Mi se pare că merge din ce în ce mai bine. Sunt mai multe persoane dornice să vorbească despre cărți. Urmăresc câteva persoane pe #BookTok care reușesc să fie foarte articulate. Iar unele dintre aceste persoane sunt foarte tinere! Vorbesc de adolescenți de 15 ani care știu foarte clar ce citesc, cum să citească, cum să vorbească despre cărți și m-am întrebat de mai multe ori dacă asta se datorează unei inteligențe native sau, pur și simplu, crescând în acest mediu dublu (real-online), au dezvoltat aceste capacități foarte faine. Sunt coerenți, interesanți, sinceri, direcți și nu-mi amintesc deloc ca eu să fi fost așa la vârsta aceea. Și mai fac și edits foarte mișto, așa că e o plăcere să le urmăresc conținutul. Poate e o diferență de generație, dar mi se pare fain ce se întâmplă pe #BookTok. Chiar dacă e și foarte multă literatură mainstream sau comercială pe care eu nu o citesc, cred că e irelevant aspectul pentru că există cărți și cărți, și public și public. Știu că există și hate pentru cărțile comerciale, romance, fantasy de consum, mai ales din partea comunității mai intelectuale (hai s-o numim așa). Nu împărtășesc viziunea, poate pentru că sunt la origine cineva care face PR. Dar, mai simplu de atât, cred că ar trebui să lăsăm oamenii să citească ce le place, fără a fi judecați. Până la urmă, literatura poate fi salvatoare într-un milion de moduri, nu doar citind autori de mare calibru.”

Ruxandra Gîdei adună zeci de mii de vizualizări pe TikTok la recenziile sale despre cărțile pe care le-a citit. Cu peste 13.000 de urmăritori pe platformă și aproape 42.000 pe Instagram, comunitatea „4 fără 15” este în continuă creștere.

„Aș zice că orice carte își are locul pe TikTok, iar dacă vorbești cu pasiune și convingere autentică despre ea, va stârni sigur interesul. Eu nu am vreun filtru anume, ceea ce prezint online sunt lecturile din timpul liber care mă entuziasmează. Anul trecut am început să citesc câte o carte din fiecare țară de pe glob, așa că am început și o serie  dedicată de videoclipuri scurte pe TikTok. Imediat după disertație, adică foarte curând, voi continua seria mai consecvent și mai că nu dau pe-afară de entuziasm. Pe de altă parte, e drept că atunci când o carte mă dezamăgește sau când abandonez vreun titlu, e mereu mai greu să împărtășesc experiența – prefer oricând să vorbesc despre o carte îndrăgită. (…) Încă de la început, cărțile despre care am ales să vorbesc pe Internet nu au fost titluri trendy.  #BookTok cred că e imediat asociat cu un anumit tip de cărți, așa-zisa ‘literatură de consum’. Comunitatea asta înseamnă, însă, mult mai mult – pentru mine, e alcătuită dintr-o pluralitate de voci și știu că pot să găsesc aici lecturi de toate felurile, de peste tot din lume. Mie îmi place să cred că publicul a apreciat tocmai faptul că pe asta am mizat. La început au fost poezia contemporană și autori români prea puțin discutați în online, iar între timp mă bucur să observ că au apărut și alți creatori grozavi care celebrează literatura autohtonă: @ramonaaboldizsar, @justasimplebooklover, @cozycorner53, @ancazaharia.ro (care scria de mai mult timp cronică de carte). Acum, sunt cărți traduse din diverse spații geografice, pentru că vreau să descopăr și să împărtășesc lecturi cât mai variate. E super distractiv, în schimb, să procedez invers și să mă folosesc de trend-uri (campanii, hashtag-uri, filtre, sunete virale) ca să promovez lecturile care mi se pare că merită mai multă vizibilitate.”

Ruxandra crede că platformele online ajută să promoveze cititul ca pe o activitate cool, fresh, îmbrățișată de tot mai mulți oameni: „Nu m-am așteptat vreodată ca o recenzie sau o recomandare de lectură pe care o lansez să ajungă la câteva zeci de mii de oameni tineri, dar uite că se întâmplă. Mi se pare superb că platforme ca TikTok ajută răspândirea conținutului legat de literatură, care altfel ar fi rămas accesibil unei bule foarte strâmte – studenți sau absolvenți de Litere, ori cititori convinși de multă vreme de puterea lecturii. Concret, ce ajută mereu când promovezi literatura e să îi arăți relevanța în relație cu fenomene care ne preocupă pe toți, de la inegalități sociale ori schimbări climatice la treburi ‘neserioase’, de tipul… ce cărți le-aș recomanda vedetelor. Platformele online tocmai aici ajută, să demonstreze cât de fresh poate fi literatura, dincolo de prejudecățile din școală”. Și aduce și un exemplu potrivit căruia tinerii din anumite zone citesc mai mult datorită recenziilor din online: „Ne confruntăm cu un fenomen interesant: pe de o parte, în multe părți din lume obiceiurile de lectură par să se deterioreze. În același timp, în alte țări există deja statistici care demonstrează impactul pozitiv pe care o comunitate ca #BookTok îl are asupra obiceiurilor de lectură ale tinerilor. În Olanda, de exemplu, un studiu din 2023 arată că cititul a redevenit recent cool între tineri (12-25 ani), iar 42% dintre ei își aleg lecturile în funcție de recomandări văzute pe social media. În plus, generația noastră consumă altfel informațiile – urmărim eseuri video, citim articole sau cărți electronice, lucruri care se văd mai greu în statistici. Cred că tinerii citesc altfel, iar dacă au o aversiune față de lectură, rețelelor sociale li se poate atribui doar o parte din vină. Sistemul de educație trebuie să se adapteze, iar cărțile studiate la școală să nu îi îndepărteze definitiv de lectură. Apoi, potențialul ăsta evident al rețelelor de socializare pentru popularizarea lecturii trebuie și el valorificat, nu doar de către edituri.”

Alina Pușcă (BiblioFille) a dus pasiunea pentru citit la un nou nivel, transformând recenziile unor cărți în videoclipuri interactive care ajung imediat la public. Așa a reușit să strângă o comunitate de aproape trei mii de urmăritori pe Instagram și nouă mii pe TikTok. De la topuri lunare, la videoclipuri scurte amuzante, Alina face cititul să pară mult mai fun. „Nu am un criteriu anume de selecție, prezint cărțile pe care le citesc de-a lungul timpului; asta mai ales fiindcă sunt un mood reader, ceea ce înseamnă că îmi aleg lecturile în funcție de starea pe care o am în momentul respectiv. Încerc, la începutul fiecărei luni, să îmi fac o listă de lecturi, dar adevărul e că nu mă țin niciodată de ea.”, spune Alina.

Tot ea povestește că social media este o unealtă la fel de bună pentru promovarea literaturii cum este și în orice altă sferă. Astfel, proiectul Bibliofille se dezvoltă tot mai mult și atrage mii de oameni interesați de titlurile pe care le recomandă: „Social media este, momentan, instrumentul cel mai potrivit pentru tot ce ține de marketing/promovare de produse și servicii, inclusiv în această sferă. Am văzut câteva pagini dedicate cărților și, ca împătimită a lecturii, mi s-a părut o idee foarte bună. În același timp, mi-am dorit și să-mi promovez cartea de debut, Născuți sub semnul războiului, iar mediul online mi s-a părut ideal. Cu siguranță, offline nu aș fi reușit să ajung atât de departe cu proiectul BiblioFille. Prin algoritmul fiecărei platforme, conținutul ajunge la publicul țintă, ceea ce facilitează transmiterea mesajului. (…) Per total, răspunsul este unul pozitiv, oamenii îmi cer recomandări, alternative, păreri despre diferite lecturi, citesc cărți pe care le prezint, revin cu feedback și așa mai departe. În ciuda opiniilor răspândite despre nivelul scăzut de lectură în România, eu am întâlnit în mediul online mulți cititori (și scriitori) de cursă lungă, pentru care lectura e un stil de viață. Poate sunt o minoritate, dar sunt foarte pasionați și mă bucur că am legat prietenii cu mulți dintre ei. Interesul e vizibil și în cadrul concursurilor pe care le organizez ocazional pe pagină, mereu se înscrie multă lume, deci cărțile sunt dorite.”

În ceea ce privește tendința de a citi, Alina se bucură să descopere în comunitatea sa foarte multe persoane tinere care împărtășesc aceeași pasiune, iar social media este exact locul unde să-și dea întâlnire: „Majoritatea oamenilor din comunitatea mea sunt tineri, deci cred că se citește în continuare. Mai mult? Mai puțin? Nu știu. Social media are plusuri și minusuri, dar poate reprezenta un tool excelent pentru a găsi cărți pe gustul tău, oameni care au aceeași pasiune sau care îți pot face recomandări, îți pot da sfaturi. E adevărat că lista cu hobby-uri ale unui tânăr din această generație e mult mai lungă decât în trecut, dar literatura contemporană ține pasul cu nevoile tinerilor, abordează teme și probleme actuale, prezintă personaje relatable pentru o varietate de categorii sociale. Interesul pentru lectură se vede și în avântul pe care l-au avut în ultima vreme audiobook-urile și Ebook-urile, niște alternative excelente ale cărților fizice. Nu cred că a rămas în urma vremurilor, din fericire! Cred că social media va rămâne în continuare mediul cel mai prolific pentru promovarea lecturii, fiindcă descoperirea unui titlu e la un click distanță. Există o colaborare strânsă între edituri, librării și creatorii de conținut din această nișă, motiv pentru care noutățile editoriale ajung foarte ușor la publicul țintă. Promovarea târgurilor de carte, inițiativele din acest domeniu, lansările – toate se prezintă în mediul online. Nu știu ce forme va mai îmbrăca promovarea de carte, dar cred că frumosul, sinceritatea, creativitatea și dragostea pentru cuvinte și idei vor rămâne piloni ai acestei activități.”

Discuțiile cu cele cinci creatoare m-au făcut să ajung la câteva concluzii: prima și poate cea mai importantă este că social media nu ne împiedică să citim mai mult, ci din contră, ne poate inspira să alegem titluri sau autori noi, să descoperim genuri literare la care poate nu ne-am fi gândit și să comunicăm cu alți pasionați despre ce mai e interesant în literatură. Cât despre generația tânără, noile tehnologii nu sunt doar atât de nocive pe cât s-ar crede, ci vin și cu beneficii. Ca întotdeauna, este importantă filtrarea informațiilor, iar conținutul interactiv și amuzant trebuie consumat cu atenție. Însă esențial e că, chiar într-o eră despre care se spune că este dominată de deficitul de atenție generat de consumul nemăsurat de Internet, un mic nucleu al cititorilor avizi se formează și crește în fiecare zi. 

Citește și:
Tendințe modă toamnă-iarnă 2024/2025: Power Suit

foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK