#BlackoutTuesday: cum o idee bună a diluat mesajul protestelor Black Lives Matter

Milioane de oameni au postat ieri imagini negre pe rețelele lor de socializare, ca parte a mișcării Blackout Tuesday. Însă, deși inițiativa avea un scop lăudabil, rezultatul nu a fost cel dorit.

Editorial de Gabriela Calitoiu

Ieri, rețelele de socializare au fost dominate de o singură imagine: un pătrat negru. Peste 28 de milioane de postări au fost făcute pe Instagram sub hashtag-ul Blackout Tuesday. O imagine puternică, care nu te putea lăsa indiferent, un semn de solidaritate și de conștientizare a problemelor cauzate de rasism, însă care și-a pierdut scopul inițial, atrăgând un val de critici.

Moartea lui George Floyd a revoltat o lume întreagă. A fost încă o dovadă a nedreptăților împotriva persoanelor de culoare, un manifest al rasismului și al abuzurilor poliției. În marile orașe din SUA au avut loc proteste și marșuri de solidaritate sub sloganul Black Lives Matter, iar rețelele de socializare au folosit drept o platformă de răspândire a aceluiași mesaj.

Mișcarea Blackout Tuesday a făcut parte din ampla campanie The Show Must Be Paused, inițiată de Jamila Thomas și Brianna Agyemang, două femei de culoare din industria muzicală. Inițiativa își propunea ca industria muzicală să tragă un semnal de alarmă asupra rasismului și a inegalității, să marcheze viețile pierdute și să arate sprijin pentru protestele desfășurate în întreaga țară. Iar marți, 2 iunie, trebuia să devină o zi în care industria își înceta activitatea pentru a reflecta asupra evenimentelor întâmplate și pentru a găsi modalități eficiente pentru a sprijini și a oferi suport comunității de culoare.

Inițiativa s-a răspândit rapid, și nu doar în industria muzicală. Muzee, teatre, celebrități din lumea filmului sau a dansului, companii, oameni de rând, toți au dorit să sprijine cauza. Însă chiar dacă gestul a pornit ca un semn de solidaritate, a reușit să umbrească pe alocuri cauza inițială. Majoritatea postărilor au fost făcute folosind hashtag-ul blacklivesmatter și nu blackouttuesday, ceea ce a făcut ca informațiile oferite de prostestatari și activiști să ajungă în plan secund, reducând vizibilitatea acestor mișcări.

Sute de mii de oameni sunt în stradă și protestează. Multe dintre marșuri au devenit violente, iar activiștii trebuie să facă față presiunii poliției. În acest context, Donald Trump a amenințat că va trimite trupele din armată în orașele în care guvernatorii nu iau măsuri împotriva manifestanților. Într-o ședință pe care președintele SUA a avut-o luni cu guvernatorii statelor, acesta le-a spus că trebuie să ia măsuri aspre împotriva protestatarilor și să domine acțiunile acestora. „Trebuie să dominați. Dacă nu dominați, vă pierdeți timpul. O să arătați ca niște fraieri. Sunteți slabi”, le-a transmis Trump guvernatorilor. În plus, Trump nu s-a sfiit să se proclame președintele „legii și ordinii.” Un mod voalat de a ascunde o politică dictatorială. Astfel, măsurile instigatoare lansate de Trump nu fac decât să înrăutățească situația din stradă, să provoace și mai multă furie în rândul protestatarilor și să nască un război între ei și autorități.

Rețelele de socializare sunt cruciale în această perioadă și sunt una dintre puținele modalități prin care activiștii pot arăta întregii lumi ce se întâmplă la proteste și dacă au loc ilegalități sau atacuri violente din partea poliției. Toate postările au fost făcute sub deviza Black Lives Matter, însă odată ce imaginile negre s-au răspândit pe Instagram cu același hashtag, vizibilitatea acestora a fost dramatic redusă.

De aceea, mai mulți au tras un semnal de alarmă și i-au rugat pe oameni să folosească doar #blackouttuesday. „Nu mai publicați imagini cu un pătrat negru sub hashtag-ul BlackLivesMatter pe Instagram”, a scris Anthony James Williams pe contul său de Twitter. „Ascundeți în mod intenționat și neintenționat informații vitale pe care le folosim pe teren și în online… Spune-mi cum îi ajută asta pe oamenii de culoare. Nu ii ajută și chiar înrăutățește lucrurile.”

Același lucru a fost subliniat și de activista Kenidra Woods, care declara că „Știm că nu e o intenție rea, dar sincer, distruge mesajul. Folosim acest hashtag ca să ținem oamenii informați. Va rugăm, nu mai folosiți hashtag-ul pentru imagini negre!”

„Când cauți hashtag-ul BlackLivesMatter, nu mai vezi video-uri, informații utile, surse sau documente care atestă nedreptățile. E plin doar de imagini negre”, a adăugat cântăreața Kehlani pe contul său de Instagram.

Chiar dacă mișcarea și-a pierdut scopul din cauza acestor postări, mulți au criticat-o încă de la început. Unul dintre ei a fost rapper-ul Lil Nax X care declara că „Nu cred că mișcarea a fost vreodată atât de puternică. Nu trebuie să o încetinim nemaipublicând nimic. Trebuie să răspândim informații și să fim mai vocali ca niciodată.”

Însă nu doar folosirea hashtag-urilor a ridicat un val de nemulțumiri. Faptul că mulți oameni au ales să ia ieri o pauză de la postările lor obișnuite și să își declare sprijinul moral pentru comunitatea afro-americană e un lucru admirabil, însă lucrurile nu se vor schimba doar cu ajutorul unei imagini. Incontestabil, valul de imagini negre a adus un binemeritat awareness în ceea ce privește rasismul și nedreptățile cu care ne confruntăm. Dar suntem conduși de prea mult timp de un sistem putred, incorect, bazat pe o mentalitate infectată cu ură față de cei de culoare, încât o singură zi de reflecție asupra acestor lucruri și o singură poză sunt doar o picătură dintr-un ocean.

Pe site-ul TheShowMustBePaused, erau prezentate mai multe moduri prin care oamenii pot susține campania Blackout Tuesday. Printre acestea se numărau accesarea mai multor site-uri pentru o mai bună informare cu privire la problemele pe care rasismul le naște, dar și realizarea de donații către comunitățile de protestatari sau către familiile lui George Floyd, Breonna Taylor sau Ahmaud Arbery. Însă într-un final, aproape întreaga mișcare s-a rezumat la postarea unei imagini negre și a unui hashtag. Deși eficiente pentru a crea awareness în rândul populației, e nevoie de acțiuni concrete pentru ca lucrurile să se schimbe. În primul rând e nevoie de informare, e nevoie ca oamenii să știe că ce s-a întâmplat în urmă cu o săptămână nu e un caz izolat, ci doar o mică parte dintr-un șir lung de nedreptăți împotriva oamenilor de culoare. E nevoie ca întregul sistem să fie schimbat. Iar asta se poate face doar votând. E nevoie de donații pentru comunitățile de culoare suprimate. E nevoie să nu rămânem impasibili, chiar dacă nu viețile noastre sunt în pericol. Și e timpul să conștientizăm privilegiile pe care culoarea pielii ni le-a adus de-a lungul timpului și de care încă de bucurăm fără nicio urmă de remușcare, noi, cei albi.