Benzile desenate Manga, in Romania

Jurnalistii de reviste glossy sint genul de oameni care stiu cite putin despre foarte multe lucruri. Scriind cu na­turalete de la numar la numar despre bucataria orientala, desertul tunisian sau plantele de apartament, nu au niciodata timp (a se citi „pagini') sa aprofundeze un subiect. Asa ca, asumindu-mi superficialitatea a vreo 6.000 de semne, am plonjat in marea japoneza numita manga. Si nu singur, ci ajutat de doi scafandri cu experienta: Veronica Solomon (aka Inkamon) si Bogdan Gorganeanu (aka Otaku).

Scurt istoric

In 1814, Hokusai, un faimos artist japonez, a creat o carte de schite in alb si negru pe care a numit-o manga (schite involuntare). In prezent, cuvintul manga descrie cartile japoneze de benzi desenate, in cerneala, care contin o poveste sau serii dintr-o poveste mai lunga.

O particularitate a cartilor manga este parcurgerea lor de la dreapta la stinga. Curentul manga a inceput sa devina o adevarata industrie din anii ‘80, adresindu-se tuturor categoriilor de consumatori. Astfel, benzile desenate japoneze au fost impartite ca in cinematografie: horror, SF, psihologic, politic, shojo (manga pentru fete), mecha, hentai (manga pentru adulti).

La inceputul anilor 90, curentul anime a patruns destul de puternic si in Romania prin intermediul TVR-ului. Primul anime difuzat in Romania a fost Aventurierii Spatiului, urmat de Macross (mecha), Sandy Bell (shojo), Sailer Moon (shojo), Dragon Ball… Fenomenul este acum universal, manga si anime-urile au devenit populare in afara Japoniei, ajungind sa influenteze in special artele vizuale, dar si alte forme de divertisment. Emisiunea Manga Zone, de pe postul francez MCM, a fost una dintre principalele surse de informatie despre fenomen. Datorita acestei emisiuni, Bogdan Gor­ganeanu, cel care isi va spune ceva mai tirziu Otaku, a intrat in contact cu ceea ce, spune el , reprezinta „accesul la diversitate, nou, exprimare libera, transmiterea de mesaje, idei si informatii din orice domeniu, fara nici un fel de interdictie.

Sfinta trinitate: Otaku, Manga, Anime

In viziunea mea, influentat de filmul omonim, vazut la TIFF cu cativa ani in urma, otaku este un fel de geek contemporan, pasionat de tehnologie, usor alienat si prea putin doritor de compania oamenilor, cu exceptia celor care impartasesc aceeasi pasiune. In cazul fenomenului manga, otaku este fanul absolut al benzilor desenate japoneze, al carui mod de viata este influentat de aceasta pasiune. Initial, termenul avea clar o conotatie peiorativa, desemnind o persoana cu o obsesie nesanatoasa si exclusiva, iar aceasta perceptie inca se pastreaza. „Cind spui despre cineva ca e otak, e si zeflemitor si admirativ, adica omul e cam dus cu pluta in raport cu ceea ce e ge­neral acceptat ca fiind normal, dar superpasionat si superspecializat pe felia lui… Acum, defineste normalitatea si spune-mi tu daca e bine sau rau sa fii otak', spune Veronica Solomon. „In Japonia, termenul are o conotatie negativa in rindul adultilor in general, dar in rindul tinerilor este la moda / este cool sa fii otaku.

In lume, otaku are o conotatie pozitiva ce desemneaza un specialist in divertismentul de masa japonez (mass culture), care cunoaste foarte bine noutatile din domeniu si este la zi cu ultimele anime-uri, manga-uri, jocuri video, trupe J-rock/ J-pop, Fashion-ul din HARAJUKU…', completeaza conceptul Bogdan, cel care a introdus practic in Romania cuvintul otaku. Pe scurt, ca sa stim ce avem pe tatami, manga este banda desenata japoneza. Animatia japoneza (anime) s-a dezvoltat in paralel si prin intermediul curentului manga. Un studio de animatie testeaza mai intii piata cu ajutorul manga-ului inainte de a se apuca de un anime. Iar otaku este devoratorul lor. Termenul a aparut in 1983, in seria manga An Investigation of Otaku, de Akio Na­kamori. In anii 90 termenul s-a extins si in alte zone: anime, jocuri video, jucarii, muzica, film, moda…

Manga la romani: Myoritsa

Traim intr-un sat global. Fie ca esti din Uruguay sau iti conectezi calculatorul la retea in muntii Do­brogei, existenta In­ter­netului a democratizat pe vecie accesul la informatie. Co­munitatile virtuale se formeaza pe baza de afinitati, iar cele care au cei mai multi membri sint legate, fara doar si poate, de otaku. Primul domeniu din Romania dedicat manga a fost cumparat in 2002 (man­ga.ro).  Exista pes­te 100 de site-uri legate de acest subiect, iar dezvoltarea fenomenului este ex­po­nentiala de la an la an.

Si, totusi, manga la romani? Cum impacam ma­ma­liga cu sake-ul? „Exista o diferenta imen­sa intre cultura noastra si cea a japo­nezilor, ne desparte o pra­pa­s­tie fara fund din toate punctele de vedere, insa un roman poa­te fi atras, influentat, adaptat la orice cultura daca interac­tio­neaza cu ea', afirma Bogdan.

Asa cum s-a intimplat cu Veronica, autoarea unei cap­tivante man­­­ga in care rein­terpreteaza balada Miorita, de­venita Myoritsa. Cio­ba­nasul ortoman renunta la atitudinea pasiva (va spune ceva o campanie in derulare a unui post de radio?) in fata mortii si pune ciomagul pe ceilalti doi baci, ajutat de oita devenita mai feroce ca un dulau.

Si asa ajungem la impresia mea de neofit ca violenta este una dintre trasaturile cele mai evidente ale productiilor manga, dar specialistii in domeniu spun ca doar neavizatii rezuma fenomenul la aceasta caracte­ristica. „Cele mai evidente trasaturi sint cele de suprafata, adica ceea ce vede toata lumea: violenta excesiva, stilizarea intr-o maniera aproape standard a personajelor, hiperdinamism…

Dar astea nu sint cele esentiale… le vezi in productiile de duzina care au ajuns la noi. Eu inne­bunesc de cite ori realizez ca, pentru majoritatea romanilor, MANGA = Poke­mon, se ori­pileaza au­toa­rea Myoritsei.

„Made in Japan' poate fi conside­ra­ta in ziua de azi o eticheta extrem de cool. Manga si surata ei animata, anime, se numara printre ambasa­dorii unei culturi greu decodabila de outsideri.

In ultimii ani, fenomenul manga s-a impus in intreaga lume, adresindu-se tuturor categoriilor si valorilor sociale. Exista manga pentru fete, baieti, femei, barbati sau cu un continut special pentru adulti (interzis minorilor).

In loc de sayonara

Cu vaga multumire ca am reusit sa zgirii putin suprafata acestui subiect, inchei acest text scris in intregime fara a ma fi desprins din fata laptop-ului. Cei care vor sa stie mai multe despre feno­men pot achizitiona revista Otaku (htpp:otakumag.com) sau pot cauta pe google.ro cuvintul „manga'. O intreaga lume noua li se va des­chide in fata ochilor. Dupa cum spunea Bogdan, „ota­ku poate fi vazut si ca o stare prin care am trecut, trecem sau vom trece cu totii intr-o anumita perioada a vietii. Toti am fost, sin­tem sau vom fi cu­fundati intr-o pasiune temporara sau permanen­ta'.

Jean Lorin Sterian

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK