Bărbații îți atrag atenția că vorbești prea mult? Ce nevoi și frici se află în spatele comportamentului tău

Ți s-a spus că vorbești prea mult și ești și tu conștientă de asta. Dar cumva la fiecare întâlnire pici în aceeași capcană și nu înțelegi de ce e greu să te controlezi.

Ți-au reflectat asta prietenele, inclusiv bărbații din viața ta ți-au spus la un moment dat că ai tendința să vorbești prea mult. Da, ești o fire deschisă, sociabilă, expansivă, extravertă, însă aici nu e despre o trăsătură de personalitate. Ci mai degrabă despre un mod de a face față în situații în care nu te simți confortabil. Și e în regulă să îți identifici temerile și nevoile pentru a-ți ajusta atitudinea în una mai funcțională, sănătoasă, care să-ți servească cu adevărat.

Vrei să fii plăcută

Așa de mult îți dorești să fii plăcută, acceptată încât te transformi într-o explozie de bucurie, zâmbete, care nu se mai oprește din vorbit. Fără să vrei monopolizezi discuția sau abordarea ta impune un ritm energic, uneori obositor.

Cauți conexiune

Nu doar că vorbești mai mult decât partenerul de discuție, dar faci dezvăluiri prea… intime sau transparente pentru etapa relațională în care vă aflați. Din nevoia de conexiune spui prea mult, mult prea devreme, chiar într-un cadru în care poate niciodată nu se va ajunge la acel grad de intimitate emoțională.

Tăcerea este apăsătoare

Interpretezi momentele de tăcere ca pe un semn rău. Ca și cum nu te place, nu te vrea sau nu sunteți compatibili. Așa că tu cauți să le umpli pentru a evita gândurile acestea despre care nici nu știi dacă se potrivesc într-adevăr cu realitatea.

Ești anxioasă

Ai emoții, vrei ca întâlnirea, timpul petrecut împreună să fie de calitate și vorbești prea mult tocmai pentru a-ți liniști inconștient această anxietate. Expunerile la situații sau persoane noi îți creează un disconfort semnificativ? Păi ori le eviți, ori nu spui niciun cuvânt, ori te lupți cu disconfortul supracompensând și vorbind excesiv de mult.

Ai nevoie să fii ascultată

Ai nevoie să îți spui părerea, să fii auzită, văzută, ascultată. Nu ai avut parte de toate lucrurile acestea. Poate că părinții nu te luau în seamă, iar foștii parteneri se puneau ei în lumina reflectoarelor uitând te tine. Ai găsit pe cineva deschis să te asculte? Recuperezi și din urmă…

Te simți singură

La nivel de socializare situația nu stă foarte roz. Din păcate prietenii tăi nu sunt foarte disponibili, tu lucrezi de acasă, izolată de un colectiv, sau mergi la birou dar nu ai cine știe ce interacțiuni cu colegii de serviciu. Ca atare ai nevoie să vorbești, să socializezi, iar dating-ul este o astfel de oportunitate.

Încerci să acoperi așa zise defecte

Nu ai o părere grozavă despre tine. Poate că nu te consideri prea atractivă fizic, ai anumite complexe pe care ceilalți nici nu le văd sau nu le dau importanță, dar pentru tine sunt minusuri importante. Ca atare încerci să le maschezi fiind amabilă, volubilă, o companie plăcută care stă grozav la capitolul comunicare și poate vorbi oricând despre orice temă.