Intr-o lume de plastic, silicon, Botox, operatii estetice si machiaje corectoare, Marius Chivu inventariaza si cateva actiuni contraofensive.
Selfie-ul. Din cauza cresterii popularitatii lui printre tinerele femei, cifra de afaceri a chirurgiei estetice americane a crescut cu cateva sute de procente in ultimii ani. Cel putin asta spune American Academy of Facial Plastic and Reconstructive Surgery. Aparent, acesta este primul pas, dupa care urmeaza descarcarea aplicatiilor, unele gratuite, care chiar te fac sa arati fara cusur in orice selfie.
Putina lume stie ca Botox-ul se folosea deja in mod oficial inca din martie 1989 (Ceausescu era inca dictatorul Republicii Socialiste Romania) in tratamentul contra clipitului necontrolat; in anul 2000, pentru tratarea spasmelor gatului, iar in aprilie 2002 era injectat, pentru prima data, pentru a indrepta ridurile dintre sprancene. Astazi, un sfert de secol mai tarziu, femeile deja nu-si mai poarta machiajul pe fata, ci si-l injecteaza direct sub piele. Odata cu ieftinirea procedurilor de injectare cu toxina botulinica sau cu acidul hialuronic, cremele au pierdut teren in fata acului.
Tinere de 20 si ceva de ani isi aleg varsta favorita si raman acolo, iar daca schimbarile de standard facial o cer, intotdeauna exista posibilitatea unui upgrade. Fetele se pot umfla si dezumfla, iar riduri/cute pot disparea/aparea in functie de fluctuatiile pietei de frumusete. Femeile nu mai sunt incurajate sa se bucure si sa-si accepte propria frumusete, ci sunt ajutate sa si-o „imbunatateasca constant. Cosmetica spune ca femeile nu sunt, ci devin frumoase, iar chirurgia plastica adauga: cu putin ajutor de la doctori!
Traim intr-o societate care induce idealul corpului deformat in mod armonios si imbalsamat pentru a ramane pururi tanar. Ideea e sa arati cat mai putin in viata si sa semeni cat mai putin a tine insuti, tinzand catre o fantasma media ce a invadat mentalul colectiv prin repetare si asociere cu simbolurile gratificatoare: sexualitate, succes, putere. Si nici macar nu e vorba doar de femei. In salile de fitness, de tratamente spa, la cosmetician, la dietetician sau la chirurgul plastic merg acum si barbatii. Mark Simpson, jurnalistul britanic care a inventat termenul de metrosexual, afirma recent ca acum avem de-a face cu o noua specie masculina: spornosexualii. Trupuri umflate si slefuite la sala, ornate cu tatuaje si piercing-uri, purtand tricouri ale caror decolteuri arata inclusiv buricul: „Accesoriul ultim a devenit propriul lor corp.
Exista insa si o contraofensiva. In ultimul timp am remarcat mai multe acte artistice si gesturi media menite sa atraga atentia asupra prejudecatilor si manipularilor in ceea ce priveste inducerea unui anumit standard de frumusete, artificial, de vreme ce exclude orice deviatie umana care ne-ar da adevarata personalitate/identitate/istorie corporala. Mi-au atras atentia urmatoarele povesti (si va invit sa le cautati pe Internet):
Fotomodelul Gisele Bündchen a refuzat machiajul in campania de prezentare a unei noi colectii, protestand astfel impotriva practicii Photoshop-ului; la fel, cantareata Lorde a reactionat public cand o revista muzicala i-a „lucrat fotografia; iar actritele Minnie Driver, Jenna Dewan Tatum si Nia Long, care nu mai sunt nici tinere, nici nu (mai) au corpuri cu forme perfecte, au pozat goale pentru revista Allure. Tot fara Photoshop. Iar Jennifer Maitland este numele celei (re)cunoscute drept „fotomodelul Plus-Size.
Fotograful Ben Hopper a cerut unor actrite si fotomodele sa-si lase parul pubian si de la subrat sa creasca si le-a fotografiat pentru a demonstra ca si corpurile paroase pot fi atractive (apropo, moda epilarii a aparut in anul 1910 intr-o campanie cosmetica). Ceva asemanator a facut si fotografa Rhiannon Schneiderman, care a realizat o serie de autoportrete in care aparea cu peruci de diverse stiluri, culori si lungimi in chip de par pubian: „De ce e OK sa critici corpul cuiva?.
Sangre Menstrual, un grup feminin spaniol de performance, a manifestat pe strazi cu pantalonii patati de sange intre picioare: „Menstruatia este o functie naturala a corpului ce trebuie celebrata; de ce sa ne simtim pedepsite pentru ca suntem femei?.
Chantelle Brown-Young, o fata de 19 ani, a participat la concursul Americas Next Top Model, desi suferea de vitiligo, boala ce cauzeaza depigmentarea partiala a pielii. Asta in timp ce Rick Genest, Cheri Lindsay si Cassandra Bankson au fost filmati – intr-o campanie numita „Camo Confessions – in timp ce se demachiau, demascandu-si astfel frumusetea chipurilor atinse de vitiligo, acnee cronica si tatuaje. Turia Pitt, o femeie de 26 de ani, care a suferit arsuri grave pe 60% din suprafata corpului, inclusiv pe toata fata, a aparut pe coperta revistei Australian Womens Weekly.
Niste designeri finlandezi au lansat o serie de costume de baie destinate femeilor care au supravietuit cancerului pierzandu-si unul dintre sani: „Monokini 2.0 este un proiect de arta sociala ce reexamineaza ingustimea culturii populare cu privire la idealul infatisarii femeii. Si, apropo de costume de baie, brand-ul Australian Black Milk Clothing a lansat seria „Dem Guts cu imprimeuri ale anatomiei umane – inima, plamani, intestine si muschi – amplasate fidel d.p.d.v. stiintific.
In 1821, poetul Costache Conachi se intreba in versuri: „Pentru ce iti ungi, femeie, fata cu atata ghileala / Si iti muruiesti obrazul cu bacan si cu vapsala? / Si de ce t-incingi grumazul cu petre stralucitoare / Si iti umezasti zulufii cu ape mirositoare?. In 1997, in discoteci se dansa pe aceste versuri: „Im a Barbie girl, in the Barbie world / Life in plastic, its fantastic! / You can brush my hair, undress me everywhere / Imagination, life is your creation.
Ce s-a intamplat intre timp?
Foto: Instagram