Alma Vii – o destinatie de vis in inima Transilvaniei

Roxana Voloseniuc iti impartaseste impresiile despre weekendul petrecut cu familia in Alma Vii, un mic sat pitoresc din Transilvania.

VEZI FOTO

POZA 1 / 7

Am calatorit mult in ultima perioada in Romania si in Transilvania, cu precadere, iar Alma Vii era pe lista noastra de destinatii. Ma gandesc ca, daca tot le arat Parisul si Londra copiilor, ar fi sanatos pentru noi toti sa-si cunoasca si propria tara. Este adevarat ca evitam orasele mari, aglomerate si ajungem prin toate cotloanele tarii, cum am facut si in acest week-end in care am pornit-o din nou, cu masina, spre Medias.

Am ajuns intr-un sat mic, pitoresc, Alma Vii din comuna Mosna. Un loc idilic in care abia zareai cate o masina. Ce mi-a placut si mai mult este faptul ca nu ai internet si nici retea de telefonie, indiferent la ce companie esti abonat. Va mai puteti inchipui viata fara telefon un weekend? Va spun eu, este excelent! Iar daca acest lucru se intampla intr-un loc atat de linistit si idilic precum Alma Vii, sentimentul de libertate este cu atat mai mare.

Citeste si:
10 castele din Romania pe care merita sa le vizitezi

Am ajuns in sat exact cand se pornea o nunta catre biserica si am mers in urma ei pana la pensiune cu 5 km la ora participand aproape activ si savurand fiecare secunda. A fost o minune. Ni s-a spus ulterior ca e o nunta de la Medias, tot satul stia, evident. Pensiunea Reveria la care am mancat, (de stat am stat la casa Fundatiei Eminescu pentru ca la Reveria era totul ocupat) avea si ea o poveste inedita: Pamela, proprietarea locului si fosta avocata/corporatista asa cum se autointitula s-a retras aici de vreo trei ani si a inceput sa dezvolte aceasta mica afacere cu mult suflet, mancare buna si povesti de tot felul: normal ca stiu istoria locului, a oamenilor, ce sa raspund turistilor care ma intreaba? Ca stiu sa fac doar zacusca?!' imi spune razand.

In timp ce Ivan si Ana, copiii mei, se jucau cu pisicile si cateii din curtea pensiunii, noi purtam conversatii interesante cu ceilalti oaspeti ai pensiunii, veniti din Olanda, si ei, la randul lor, cu propriile povesti la fel de interesante.

Vom reveni cu siguranta in acest mic colt de rai! (m-am interesat si accesul este foarte bun chiar si iarna, pentru ca exista o grija speciala pentru curatatul ulitelor de zapada. Derdelusurile se organizeaza doar pe dealuri si sunt extrem de simpatice!)