După o lungă perioadă singură sunt anumite elemente foarte importante de care să ții cont când începi o nouă poveste romantică.
Fiind singură timp îndelungat poți spune că ai pierdut exercițiul relației. În același timp disconfortul singurătății te face să cauți conexiune nu neapărat în cele mai potrivite locuri sau moduri. Rămâi în contact cu nevoile tale emoționale și evaluează dacă ele sunt cu adevărat împlinite în noua relație.
Ai dreptul să fii iubită, tratată cu respect, să te simți importantă, să primești atenție, să fii ascultată, sprijinită, protejată, să te simți în siguranță. Ai dreptul la o relație completă, nu doar la o poveste fără asumare sau episoade izolate ce imită relația.
… despre cum să fii tratată nu înseamnă așteptări. Așteptările sunt niște proiecții, cum îți imaginezi să fie, niște scenarii simpatice sau chiar idealiste, de basm despre voi doi. Iar ceea ce visezi sigur că te poate dezamăgi. Standardele se referă la comportamentul pe care îl accepți din partea celuilalt, pe care ai pretenția să îl primești, fără să fie vorba aici despre îndreptățire și o atitudine de prințesă. Standardele reprezintă și un filtru de selecție a partenerilor prin modul în care aceștia se raportează sau nu la tine.
Vrei pur și simplu relația căci te-ai săturat să dormi singură, să trăiești de una singură? Dar persoana aceasta cu care ești în cuplu îți asigură relația pe care ți-o dorești? Îl vrei pe el, pentru ceea ce face pentru tine, cum se comportă cu tine? Sau pur și simplu vrei o relație cu cineva și el s-a nimerit să fie acel cineva? Și de dragul fantasmei relației și fricii de singurătate combinată cu nevoia de conexiune emoțională te complaci alături de cineva care nu poate livra?
Unul dintre lucrurile pe care le poți uita când intri într-o relație sunt semnalele de alarmă. Și devii foarte înțelegătoare, flexibilă, îi găsești scuze și explicații. Uiți că nu e sănătos pentru tine să treci cu vederea ceva pentru care efectiv ți-ai băga cea mai bună prietenă într-o ședință de urgență de câteva ore.
Sigur că depui și tu efort, îți împlinești partea ta de responsabilitate în cuplu. Doar că nu este în întregime la tine. Și partenerul trebuie să muncească pentru relația voastră, nu asta să pice pe spatele tău deoarece îți dorești mult să fii în cuplu, să construiești un viitor alături de cineva.
… este mult mai urâtă și te consumă mult mai mult decât singurătatea tu cu tine. Și de ce ar fi singurătatea un monstru de care să te temi? Fă tot ceea ce este posibil pentru a-ți crea un univers propriu hrănitor și plăcut. Viața ta să fie una bună fără el în ea, iar partenerul să fie ulterior doar un bonus. Relația să nu fie modalitatea prin care fugi de propria ta viață. Investește tu în tine. Fă-ți un plan al grijii de sine, realist, în acord cu resursele tale, care să conțină absolut orice aspect la care te poți gândi și pe care să îl pui în aplicare.
Foto: PR