Pentru miezul verii am ales pentru tine filme și seriale care să te distreze sau să-ți dea de gândit, și câteva expoziții care să-ți stimuleze aprecierea pentru artă.
Nu uita că ai de văzut luna aceasta pe Disney+ miniseria Obi-Wan Kenobi, parte din celebra franciză Star Wars, a cărei acțiune debutează la 10 ani de la evenimentele din Star Wars: Episode III – Revenge of the Sith. În timpul domniei Imperiului Galactic, fostul Maestru Jedi Obi-Wan Kenobi (Ewan McGregor) se îmbarcă într-o misiune crucială și trebuie să se confrunte cu aliații transformați în dușmani și să înfrunte mânia Imperiului.
Fanii și fanele lui Thor se vor bucura, cu siguranță, de cel de-al patrulea film Marvel dedicat zeului tunetului, cel de-al doilea regizat de Taika Waititi, după Thor: Ragnarok, care apare în cinematografele de la noi pe 8 iulie. De data aceasta, Thor face echipă cu Valkyrie, Korg, dar și cu Jane Foster, fosta lui parteneră, pentru a i se opune lui Gorr, un supervillain care vrea să extermine casta zeilor. Superproducția îi are în rolurile principale pe Chris Hemsworth, Christian Bale, Tessa Thompson, Natalie Portman și Karen Gillan.
Dacă te-au fascinat vreodată explorările în măruntaiele pământului, atunci te va cuceri povestea extraordinară a tinerilor speologi din Piemont care, deja familiari cu toate peșterile din nordul Italiei, decid, în august 1961, să se îndrepte către sud, spre peșteri pe care încă nu le explorase nimeni. Filmul lui Michelangelo Frammartino a câștigat premiul juriului la Festivalul de la Veneția de anul trecut și îl vezi din 29 iulie în cinematografe.
Până pe 9 iulie, vizitează la Galeria Ivan cea de-a treia expoziție personală în colaborare cu galeria a Liei Perjovschi, mai exact, o instalație site specific realizată dintr-o succesiune liniară de lucrări ale artistei din perioade și în medii diverse. Lucrările trasează parcursul complex al unei întregi cariere, culorile invocate de artistă referindu-se la diversitatea percepției și la complexitatea mecanismelor fiziologice și simbolice ale minții umane, care asociază subiectiv spectrul luminii cu eșantioane de culori în grade, nuanțe și semnificații diferite.
Creierul din spatele unei afaceri medii de succes din Germania își dorește enorm să ajungă și mai sus, pentru ca, în cele din urmă, să poată fi o persoană decentă. Dar drumul până acolo este presărat cu spălare de bani, păcălirea investitorilor și tot felul de alte metode care nu intră în definiția decenței. Iar faptul că șeful său, Magnus, pe care l-a salvat din ghearele mafiei siciliene, îl lasă iar să se descurce pe cont propriu nu ajută deloc. Afli ce va decurge de aici din seria care debutează pe Netflix pe 6 iulie.
Muzeul Theodor Pallady din celebra casă Melik, cea mai veche din București, te așteaptă acum cu o nouă expoziție, care să îți arate o nouă fațetă a graficii artistului – cea dedicată călătoriilor sale în Bretania, Marsilia, Rouen, Brest, Spania, dar şi în Moldova natală. Artistul a redat în tuş, creion, acuarelă şi guaşă pe hârtie emoțiile pe care i le-au stârnit deplasările sale, iar acum aceste lucrări te invită și pe tine să visezi la tărâmuri îndepărtate.
De pe 15 iulie vezi pe Netflix o nouă adaptare după celebrul roman al lui Jane Austen, regizată de Carrie Cracknell, cu Dakota Johnson, Henry Golding, Cosmo Jarvis, Suki Waterhouse și Richard E. Grant în rolurile principale. Pregătește-te, așadar, să vezi o nouă interpretare a poveștii lui Anne Elliot, tânăra care trebuie să decidă dacă va renunța la propriul trecut sau dacă-i va mai da o șansă lui Frederick Wentworth, când acesta revine în viața ei.
Regizorul Selman Nacar face un portret tulburător al Turciei de astăzi prin intermediul filmului său, care arată cum, după ce un muncitor este rănit grav în fabrica de textile a familiei sale, tânărul erou Kadir este forțat să ia o serie de decizii morale care își vor pune covârșitor amprenta asupra visurilor proprii, asupra familiei sale și asupra soției muncitorului accidentat. În cinematografe din 8 iulie.
Romanul lui Balzac cu același nume primește o adaptare cinematografică din partea lui Xavier Giannoli, care i-a reunit în distribuție pe Benjamin Voisin, Cécile De France, Vincent Lacoste și Xavier Dolan pentru a spune povestea tânărului și chipeșului Lucien Chardon, care își caută fericirea și ascensiunea socială în brațele doamnei de Bargeton, reprezentantă a nobilimii, mai în vârstă decât el, iubitoare de arte și dezgustată de viața grosolană a provinciei. Premiera în România este programată pe 8 iulie.
O nouă expoziție la galeria Nicodim din București, din cadrul Combinatului Fondului Plastic, se concentrează în jurul violenței, extazului și epifaniilor legate de ideea de a-ți părăsi propriul corp, lucrările artiștilor Ángeles Agrela, Isabelle Albuquerque, Răzvan Boar, Chloë Saï Breil-Dupont, Lang Fu, Cathrin Hoffmann, Igor Hosnedl, Greg Ito, Larissa de Jesus Negron, Pedro Pedro, Jorge Peris, Nicola Samorì, Barbara Sánchez-Kane și Robert Yarber acoperind această temă în moduri ingenioase și neașteptate. De văzut neapărat.
Radu Jude a adunat șase scurtmetraje pe care le oferă publicului, începând cu 1 iulie, laolaltă în cinematografe. Este vorba despre Caricaturana, care pune în scenă caricaturile lui Daumier, după o idee de S.M. Eisenstein; Potemkimiștii, o comedie despre artă, istorie, memorie și cinema, care pornește de la azilul politic primit în 1905, de la România, de marinarii de pe Crucișătorul Potemkin; sau Amintiri de pe Frontul de Est, realizat împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, ca un comentariu în jurul albumului foto de pe Frontul de Est al Regimentului 6 Roșiori. Între ele se mai află și filmul de montaj Cele două execuții ale Mareșalului, care deconstruiește mitul din jurul lui Ion Antonescu; dar și A pedepsi, a supraveghea, și Plastic semiotic – o analiză a universului jucăriilor.
Deschisă până la mijlocul lui iulie, expoziția găzduită de Salonul de proiecte adună laolaltă lucrările artiștilor Irina Botea Bucan și Jon Dean, Irina Gheorghe, Nicoleta Moise, Larisa Sitar și Natasja Mabesoone, Mona Vătămanu și Florin Tudor, pentru a continua reflecția generată de locul în care funcționează Salonul – fosta Tipografie Universul, unde s-a scris și tipărit cel mai popular ziar interbelic. Pornind de la istoria controversată a publicației, atât de relevantă și pentru vremurile noastre (când vorbim mai mult ca oricând despre circulația imaginilor și a cuvintelor în spațiile mediatice, dezinformare, manipularea informației, fluxul continuu al știrilor etc.), expoziția de față explorează fațete diverse ale acestei istorii (de la cea a clădirii și a oamenilor care au lucrat aici, la designul grafic al revistelor din prima jumătate a secolului trecut, până la felul în care este modelată subiectivitatea de fluxul de mesaje percepute neîncetat pe ecrane) și își ia titlul de la o sintagmă a gazetarului F. Brunea-Fox, care considera că reportajul poate oferi o cheie de înțelegere a realității, vorbind despre umanitate dintr-o perspectivă universală.
Până pe 10 iulie, e musai să faci o vizită la Galeria Mobius (strada Dumbrava Roșie, nr. 18, București), ca să vezi expoziția solo a lui Cătălin Bădărău ce explorează una dintre cele mai complexe senzații ce definesc natura umană: vina. La fel ca subiectul pe care îl interoghează, lucrările artistului sunt viscerale și ne invită să găsim o definiție a vinei, așa cum ne-a fost ea inculcată, fie din punctul de vedere al psihologiei, fie din punct de vedere religios (creștinismul, de pildă, are mult de-a face cu asta) sau filosofic. Vina definită social sau ca un produs cultural poate fi adusă, de asemenea, în discuție. Și chiar despre a deschide dialoguri e vorba în lucrările lui Bădărău, care pune întrebări necesare despre un subiect ce merită să fie revizitat constant.
Expoziția deschisă până pe 22 iulie la Sandwich Offspace (în cadrul Atelierelor Malmaison, Calea Plevnei 137c, corp B, etaj 2, București) reprezintă cel de-al doilea capitol al proiectului State of Emergence, ce explorează procesele unei noi stări emergente, în mijlocul stării de urgență, și aduce împreună lucrările a patru artiste și ale unui artist stabiliți în Ucraina la începerea războiului. Astfel, Dasha Chekushkova, originară din Udmurtia, Diana Khailova, născută în Daghestan, Borys Kashapov, dintr-un sat de tătari, Olena Pronkina, născută în Uzbekistan, și Uliana Shchabel, din Lviv, împărtășesc experiența uitării, a limbilor pierdute, a istoriilor dispărute și ștergerii identității. Iar curatoarea Lesia Kulchinska ne arată cum, în ceața războiului, încep să devină mai clare unele contururi ignorate, astfel încât expoziția ne invită să reconsiderăm ceea ce ni se părea familiar.
Până pe 13 august, la Gaep (strada Plantelor 50, București) ai de văzut prima expoziție personală în România a artistului Felipe Cohen, Eyelids: picturi și obiecte inspirate de apusul pe mare. Practica artistului brazilian s-a axat, în ultimul deceniu, pe explorarea, prin picturi și obiecte sculpturale, a reflexiei luminii în natură, iar expoziția de față va gravita în jurul a 13 picturi noi din seria Eyelids, în care artistul juxtapune cercuri și linii orizontale în diverse configurații, compoziții inspirate de apusul soarelui într-un orizont lichid. Astfel, vorbind prin intermediul lucrărilor despre dinamica dintre lumină, spațiu și timp, Cohen vorbește și despre o dublă oglindire, ideea unui peisaj care își privește, la rândul său, privitorul, un concept care îl preocupă de mult.
Calea Victoriei s-a îmbogățit cu un nou spațiu dedicat artei contemporane, la numărul 109, iar acesta este The H Gallery, care își propune să dezvolte o direcție mai puțin explorată pe scena artistică din România, prin colaborarea cu galerii locale și internaționale. Prima expoziție, realizată în colaborare cu H’art Gallery, este solo show-ul artistului Lucian Hrisav, ale cărui lucrări provoacă imaginația și testează limitele percepției, abordând subiecte surprinzătoare. De văzut până pe 31 iulie.
Dacă ai ratat în cinematografe Cruella, filmul inspirat din romanul clasic din 1956, cu Emma Stone în rolul principal și cu Emma Thompson, Joel Fry, Paul Walter Hauser, Emily Beecham și mulți alții, ai acum ocazia să te pui la curent cu această comedie pe Disney+. O să-ți placă povestea răufăcătoarei care, în timpul revoluției punk-rock din Londra anilor 1970, se transformă în zbuciumata și răzbunătoarea Cruella de Vil.
Foto: PR