73 de organizații cer Parlamentului să voteze proiectul de lege pentru protecția minorelor și minorilor în fața agresorilor sexuali

Protecția minorilor în fața agresiunilor sexuale ar fi îmbunătățită dacă Parlamentul ar vota o lege ce introduce vârsta de 16 ani ca vârstă minimă de consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori.

„Proiectul de lege care introduce vârsta de 16 ani ca vârstă minimă pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori și care ar oferi protecție acestora în fața agresorilor sexuali așteaptă să intre pe ordinea de zi și să fie supus votului în Plenul Camerei Deputaților.

La începutul lunii martie, lună în care sunt celebrate drepturile femeilor și fetelor, solicităm parlamentarilor să acționeze pentru a crește protecția minorelor și minorilor în fața agresorilor sexuali”, se arată în comunicatul transmis presei de către cele 73 de organizații.

Acestea cer:
– Urgentarea introducerii pe ordinea de zi a Proiectului de Lege pentru modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală (Pl-x nr. 457/2022)
– Susținerea proiectului la vot în plen, pentru a fi adoptat cu largă majoritate.

„Amintim că Raportul Inspecției Judiciare, publicat în iulie 2021, arată numeroase exemple de încadrare a faptelor de viol asupra minorelor de 10-12 ani ca acte sexuale consimțite cu bărbați adulți, justificând această încadrare prin faptul că minorele au consimțit la actele sexuale prin felul în care erau îmbrăcate, dezvoltarea fizică și comportamentul lor, și prin presupunerea că, dacă nu au spus nimănui ceea ce au trăit, fapta nu a existat sau justificând aceste fapte ca fiind asociate cultural cu minoritatea romă.
Numărul plângerilor privind infracțiunile contra libertății și integrității sexuale este în creștere în
anul 2022:
● 1.997 de infracțiuni de viol (din care 869 asupra unui minor) și 1.189 de agresiuni sexuale (694 asupra unui minor) au fost înregistrate la poliție
● 3.097 de infracțiuni de acte sexuale cu un minor (din care 1.867 victime minore cu vârste între 13 și 15 ani și 157 de victime cu vârste sub 13 ani) au fost înregistrate la poliție
● din 1.773 de cauze privind infracțiunea de viol soluționate de parchete, 75% au fost soluționate prin clasare
● din 2.125 de cauze privind infracțiunea de act sexual cu un minor soluționate de parchete, 1.240 au fost soluționate prin clasare și 222 prin renunțare la urmărirea penală
● 92% dintre victimele inculpaților trimiși în judecată în 2022 pentru viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor sunt femei și fete (215 femei și 1011 fete)
● Peste 8700 de cauze privind infracțiunile de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor erau nesoluționate la finalul anului 2022.”, se arată în continuare documentului.

Organizațiile atrag atenția asupra faptului că „Abuzurile sexuale asupra minorilor sunt de cele mai multe ori ascunse, greu de dovedit din cauza relației inegale de putere dintre agresorii adulți și victimele minore. Probatoriul în cazurile penale este pe umerii victimelor minore ale violenței sexuale, nu ai agresorilor, fiind mult mai greu pentru victimele minore să asigure probatoriul care să dovedească constrângere, punere în imposibilitate de a-și exprima voința sau faptul că agresorul a profitat de această stare în care s-a aflat minorul, așa cum este precizat în Codul Penal în cazul infracțiunilor de viol. Introducerea limitei de vârstă de 16 ani diminuează presiunea pusă pe victimele minore de a demonstra o infracțiune care are de cele mai multe ori un caracter ascuns. Există o cultură bine înrădăcinată a sexualizării fetelor de la cele mai fragede vârste care justifică violența sexuală asupra acestora. Mai mult, 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații – dacă victima era îmbrăcată sumar, dacă a acceptat să îl însoțească pe agresor acasă sau dacă a consumat băuturi alcoolice sau stupefiante (Eurobarometru 449, 2016). Pentru incapacitatea statului român de a oferi o protecție efectivă minorelor, România a fost condamnată de CEDO în cauza M.G.C. împotriva României prin Hotărârea din 15 martie 2016.”

Scrisoarea la adresa Parlamentului României este semnată de 73 de organizații și susținută de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, Coaliția pentru Egalitate de Gen și Platforma Protect. Iată care sunt acestea:

1. Centrul FILIA
2. Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate-CPE
3. Asociația Transcena
4. Asociația ANAIS
5. Asociația GRADO
6. Casa Ioana
7. Asociația Inovatrium
8. Asociația Femeilor împotriva Violenței – Artemis
9. Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
10. Asociația Pas Alternativ
11. Asociația VIS
12. Societatea Doamnelor Bucovinene
13. Asociația SPICC
14. Asociațai Quantic
15. Asociația Femeilor Universitare
16. Asociația Psihosfera
17. Asociația Business Professional Women
18. Asociația SEVA
19. Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesüle
20. Asociația Moașelor Independente
21. Asociația Iele-Sânziene
22. Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen – A.L.E.G.
23. Asociația E-Romnja
24. Asociația ACTEDO
25. Asociația Plural
26. Asociația CeSiP
27. Asociația Ema
28. Asociația SECS
29. Societatea de Analize Feministe AnA
30. Asociația Sexul vs Barza
31. Abolishion
32. ADPARE
33. AIDROM
34. Asociația Generația Tânără (Unga-Liv)
35. Asociația Alternative Sociale
36. Asociația Centrul Creștin Betania
37. Asociația FREE
38. Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina
39. Asociația IZA
40. Centrul pentru Studiul Democrației
41. Dorcas Aid Romani
42. eLiberare
43. Fundația Micu Bogdan
44. Fundația Missio Link International
45. Fundația People to People
46. Fundația Ușa Deschisă
47. Justice and Care Romania
48. liberatED
49. LOGS
50. Funky Citizens
51. Asociația ACCEPT
52. Asociația Rise OUT
53. Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
54. Asociația Romanian Womens Lobby
55. Centrul pentru Inovare Publică
56. Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie
57. Asociatia A.R.T. Fusion
58. Asociația CIVICA
59. Asociatia Esperando
60. ActiveWatch
61. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
62. Asociația Respiro
63. Miliția Spirituală
64. Asociația Pe Stop
65. Centrul Român de Politici Europene
66. Asociația Parcul Natural Văcărești
67. Fundația Greenpeace CEE România
68. Asociația Reality Check
69. Consiliul Național al Elevilor
70. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
71. Asociația Declic
72. Átlátszó Erdély/Transilvania Transparenta
73. Asociația PATRIR