7 pacate parintesti

Orice parinte vrea binele copilului sau, acesta este un adevar universal valabil. Insa si despre drumul spre iad se spune ca ar fi pavat cu intentii bune. Inainte de a lua decizii pentru puiul tau, cel mai bine ar fi sa le cantaresti in perspectiva.

7 pacate parintesti

„Copiii incep prin a-si adora parintii; dupa o vreme ii judeca. Si cateodata ii mai si iarta, constata Oscar Wilde intr-una din operele sale. Si nu putea sa aiba mai mare dreptate. Cand deschidem ochii ne privim tatal si mama ca pe niste semizei, sursa zambetelor, a afectiunii, a jucariilor si, bineinteles, a prajiturilor. Dar, pe masura ce capatam independenta in gandire, ne dam seama ca nu suntem de acord cu unele decizii pe care le-au luat pentru noi, fie ca este vorba despre un talent neexploatat, fie ca au neglijat anumite aspecte ale educatiei si ale sanatatii noastre (fizice sau mentale) care au ajuns sa ne afecteze la maturitate. Sau, pur si simplu, ne-au impins catre o facultate care nu ne-a implinit visele.

Da, le putem face multe reprosuri parintilor, si tocmai din cauza asta acum crestem o generatie de copii protejati si menajati pana la extrem. Ei nu se duc singuri la scoala, nu se joaca decat in locuri special amenajate si, uneori, le refuzam si dulciurile, pe motiv ca sunt nesanatoase. Sau, din contra, poate le folosim drept recompensa si abuzam de puterea lor. Indiferent de deciziile pe care le iei pentru micutul tau, probabil ca la un moment dat tot vei auzi reprosuri. Sunt iminente. Dar un parinte nu se gandeste neaparat la asta atunci cand cantareste optiunile, pentru ca tot ce-si doreste e sa-si faca datoria cat mai bine. Insa, inainte de a fi comise, unele pacate merita cantarite in perspectiva.

1. Sa nu actionezi profilactic in legatura cu sanatatea lui

Incepand din momentul in care ii stochezi celulele stem pentru eventuale situatii de urgenta si pana ajungi la controalele regulate la pediatru, sau chiar la psiholog, sanatatea copilului tau trebuie sa fie pe primul plan. Multe afectiuni de ordin psihic (de exemplu sindromul Asperger) sau fizic pot fi vindecate sau ameliorate din copilarie. „Pentru un start bun in viata, trebuie sa se porneasca de la o alimentatie bazata pe principii sanatoase. Laptele de mama e vital in primele luni de viata, iar mai tarziu, dieta copilului trebuie sa fie echilibrata. Sanatatea lui trebuie abordata conform principiului „mai bine sa previi decat sa tratezi.

Se fac profilaxia anemiei, profilaxia rahitismului si vaccinarile necesare pentru a preveni unele boli foarte grave, care nu au tratament (difteria si tetanosul) si pentru a preveni complicatiile unor boli precum poliomielita (o afectiune care lasa sechele viitorului adult si care poate fi chiar letala). Tusea convulsiva (magareasca) netratata poate duce la insuficienta respiratorie, iar parotidita epidemica (oreionul), care acum poate fi prevenita cu un vaccin, poate provoca infertilitatea la baieti, spune Gabriela Alexe, medic primar pediatru la Spitalul „Alfred Rusescu.

2. Sa il expui pe retelele de socializare

Stii cat de jenata te simti atunci cand mama ta (plina de nostalgie si mandrie) le arata cunoscutilor tai poze in care esti semi-nuda, de la mare si de la botez? Probabil asa s-ar simti si pruncul tau daca ar sti ca il expui pe retele de socializare celor doar 1.000 de prieteni. Dar el nu poate sa ia atitudine. Inca. Trebuie sa pleci de la premisa ca expunerea publica ar trebui sa fie sub controlul lui. Pentru ca deja ne-am resemnat cu ideea ca tot ce a fost online vreodata se va pastra undeva, pe un server, pentru posteritate (chiar daca informatia/poza a fost stearsa).

La cum evolueaza lucrurile in era informatiei, nu se stie cum il va afecta la un moment dat aceasta expunere pe viitorul adult. Si aici nu e vorba doar despre afisarea pozelor spre deliciul eventualilor pedofili, ci e vorba de intimitate. Nu stii cat de discret sau cat de deschis va fi copilul tau la asemenea sugestii cand va ajunge la varsta adolescentei. „In deciziile pe care parintii le iau in numele odraslelor lor ar trebui sa existe neaparat empatia, respectul si intelegerea faptului ca un copil este o fiinta constienta, sensibila, vulnerabila si cu o personalitate unica, spune Veronica Cristea, psiholog clinician, consilier si autor pe site-ul www.prea-emotional.com. Deci, inainte de a-ti afisa puiul, gandeste-te daca ti-ar placea ca mama ta sa te tag-uiasca intr-o poza din copilarie, pe cand faceai baita.

3. Sa nu folosesti SPF

Daca ai pistrui pe umeri, pe piept si pe spate fara sa fii pistruiata defel, probabil ca porti urmele unei arsuri solare din copilarie. Iar daca ai si alunite intr-un numar peste medie, e posibil sa fi avut o relatie stransa cu solarul, pe vremea cand era cool. Ce a fost a fost, insa gandeste-te ca micutul tau e la inceput de drum si poate avea toate premisele unei pieli sanatoase ca adult, daca il ingrijesti. „Fiecare gest al parintelui poate amprenta pe mai tarziu viata copilului pe care il are in paza. Deci trebuie sa-l inveti in primul rand aplicarea regulilor de igiena, pentru ca folosirea cremei cu protectie solara ar trebui sa-i devina un gest la fel de natural precum spalatul pe fata. Apoi, este stiut faptul ca neprotejarea pielii poate avea drept consecinta aparitia petelor pigmentare si, mai tarziu, poate determina afectiuni cancerigene la nivelul pielii, spune dr. Dana Miricioiu.

„Cremele cu factor de protectie se folosesc la copiii mai mari de sase-opt luni, dar nu sunt indicate inainte de aceasta varsta. Pielea bebelusilor poate absorbi o cantitate mai mare din ingredientele cremei, avand deci un efect mai puternic asupra lor. In acelasi timp, cremele cu factor de protectie pot impiedica transpiratia pielii, prin care bebelusul isi face termoreglarea corpului, ne spune specialistul.

4. Sa il circumcizi… sau nu. Sa ii faci gauri in urechi… sau nu. Sa il botezi… sau nu?

Exista riscul ca fetita careia i-ai facut deja gaurele pentru cercei sa deteste podoabele, e posibil ca atunci cand se descopera, copilul tau sa imbratiseze budismul sau sa-si doreasca sa fi fost circumcis. Sau nu. Insa unele lucruri trebuie sa ti le asumi. „Nu exista om care sa nu faca greseli si nu exista perfectiune in cresterea copiilor, de aceea trebuie sa nu ne fie teama sa luam decizii.

Unele sunt obligatorii din punct de vedere social sau cultural, asa ca aproape sigur o sa-l dam pe cel mic la gradinita sau la scoala sau o sa-l botezam. Iar altele sunt cazuri unde decidem pe cont propriu si ne asumam responsabilitatea, si aici vorbesc in buna masura de primii ani de viata. Acest tip de decizii, precum a gauri sau nu urechile fetitelor, le putem lua bazandu-ne in primul rand pe o informare cat mai corecta si pe intuitie. Responsabilitatea ne apartine in totalitate, spune Alexandru Cojocaru, psihoterapeut, psihoterapie analitica (www.alexandrucojocaru.ro).

5. Sa il controlezi la fiecare pas

„Intentiile parintilor cu privire la copiii lor izvorasc in principal din dorinta de a le face bine. Insa, acest «bine» este relativ si depinde de foarte multi factori: mediul socio-cultural din care provine parintele si care ii formeaza valorile, istoria sa de viata, propria structura interioara si multe alte influente. Daca ar fi sa ne raportam la o situatie ideala, atunci fiecare parinte ar trebui sa cunoasca importanta rolului sau de a oferi siguranta si de a sustine evolutia propriilor copii. Insa responsabilitatile care decurg de aici sunt, in realitate, intelese diferit.

De exemplu, in unele cazuri, siguranta poate fi interpretata ca o ingradire a libertatii de explorare si socializare, pentru a-l feri de pericole. Multi parinti incearca sa controleze cat mai mult traseul vietii puiului lor, in incercarea de a-l apara de suferinte, spune psihologul Veronica Cristea. Insa un copil supraprotejat poate deveni un adult dependent emotional, lipsit de initiativa sau poate adopta o atitudine rebela, in functie de predispozitia copilului. „Responsabilitatea de a lua decizii in locul copiilor ar trebui sa se opreasca la o varsta destul de mica a acestora, dupa care se trece la deciziile in colaborare si apoi la sustinerea copilului in propriile sale hotarari, ne recomanda specialistul.

6. Sa nu ai grija de igiena lui orala

Conform medicului stomatolog Adrian Mina, copilul are nevoie de ingrijire orala si de consultatii stomatologice cu mult inainte de a incepe sa vorbeasca. „Gura, precum si restul corpului, necesita igiena chiar inainte de aparitia dentitiei. Daca nu este respectat acest principiu, copilului ii pot aparea carii sau alte probleme cu dintii si gingiile inca din primii ani de viata. Exista o afectiune care se numeste «carie de biberon» pe care parintii trebuie sa o previna. De aceea, prima vizita la stomatolog ar trebui facuta la varsta de trei ani, explica medicul.

Insa, pe langa lucrurile pe care le faci pentru puiul tau, la loc de cinste ar trebui sa fie si educarea unor obiceiuri sanatoase pentru intreaga viata. „Parintii trebuie sa-si educe copilul sa se spele pe dinti cu regularitate; pentru a-i implementa acest obicei in rutina zilnica pe care o va avea pe tot parcursul vietii, trebuie sa fie deja obisnuit sa o faca singur pana la varsta de sase ani, explica dr. Mina. Insa asta nu este tot. La varste fragede pot fi corectate si ticurile vicioase precum respiratia orala, pozitii corporale care pot afecta simetria osoasa pe termen lung (precum sprijinitul falcii in mana), roaderea unghiilor.

In plus, un medic ortodont isi poate da seama daca micutul va avea probleme cu muscatura sau cu alinierea dentitiei si va poate recomanda profilactic niste dispozitive prefabricate (trainers) care rebalanseaza contractarea muschilor. Iar, odata cu aparitia dintilor definitivi, medicul ii poate recomanda aparatul dentar sau alte tratamente ortodontice care, daca sunt realizate in copilarie, au o probabilitate mult mai mare de rezolvare a problemei decat daca se intervine la adult, completeaza medicul.

7. Sa nu ii descoperi talentele

„Daca visul meu, ca parinte, a fost sa fac tenis de performanta, dar copilul meu are aptitudini la inot si iubeste apa, ce am sa decid pentru el? De multe ori, parintii isi proiecteaza visele neimplinite pe copii si se pot insela amarnic. De aceea, pentru astfel de hotarari, e bine sa se tina cont de parerea lui incepand cu varsta de doi ani. Asa va intelege ca-l vezi, ca-l auzi si ca parerea lui este importanta, explica psihoterapeutul Alexandru Cojocaru.

Pe de alta parte, specialistul ne avertizeaza ca prea multe sugestii il pot deruta pe copil. „Mai mult de doua-trei variante pot crea confuzie. Dar din principiu nu ar trebui sa imbraci copilul in bluze galbene daca lui ii place verdele. Insa trebuie sa inteleaga ca are optiuni. Rochita sau salopeta? Tenis sau inot? Pian sau vioara? Psihologie sau matematica? Toate deciziile, de la cele mici la cele mai mari, trebuie luate impreuna, completeaza psihoterapeutul. Și, pe de alta parte, trebuie sa iti ghidezi copilul in calatoria fascinanta de explorare a lumii sale interioare, pentru a-i descoperi talentele, si trebuie sa-l incurajezi sa persevereze in pasiunile care ii pot aduce satisfactii pentru tot restul vietii.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Libertatea
Ego.ro
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro
Mai multe din lifestyle