5 profesori explică ce trebuie schimbat la sistemul de învățământ românesc

Sofia Scarlat, o tânără de 15 ani din București, fondatoarea ONG-ului Girl Up România, a vorbit cu profesori din Capitală și îți spune ce părere au aceștia despre sistemul de învățământ românesc.

După discuția mea cu un grup de liceeni în ultimul articol pe care l-am scris pe această temă, am constatat că există o mulțime de lucruri legate de sistemul nostru de învățământ pe care am vrea cu toții, în calitate de elevi, să le vedem schimbate. De la lipsa de profunzime și suprasarcina des întâlnită în școli la metodele învechite de predare ce nu țin pasul cu lumea care există în afara școlii, au existat câteva lucruri care s-au evidențiat în toate răspunsurile noastre la întrebarea „Ce credeți că ar trebui schimbat în sistemul de învățământ românesc?”.

Știind că atât noi, elevii, cât și profesorii noștri suntem în aceleași săli de clasă, abordând aceleași teme și dificultăți de zi cu zi, acest lucru m-a făcut să mă întreb dacă și ei împărtășesc aceleași păreri despre subiect ca și noi, sau dacă anii lor de experiență suplimentară în sistemul școlar le-au schimbat perspectiva. Așa că i-am întrebat.

Iată ce consideră 5 profesori din școli publice și private că ar trebui schimbat la sistemul nostru de învățământ:

„Transformarea școlii în „laboratorul” de pregătire pentru viață al absolvenților. Din punctul meu de vedere, schimbările ce se impun în sistemul românesc de învățământ e necesar să fie centrate doar pe elevi, astfel încât, interesul acestora pentru învățare să crească cu fiecare parcurs și să rodească la finalul anilor de studiu. Putem face lucrul acesta dacă vom ține seama de dezvoltarea psiho-socială a copilului în organizarea nivelurilor de studii, de volumul și conținutul programelor școlare, de o abordare centrată pe educația nonformală și informală, pe reabilitarea cadrului didactic ca OM și ca formator. Foarte important este ca schimbarea să înceapă cu cei care implementează schimbarea. Deloc de neglijat ar fi frecvența cu care reînnoim și reactualizăm programele școlare, metodele, formele de organizare, sursele și resursele sistemului de învățământ.” (S., învățător – învățământ primar)

„Neconcordanța între sistemul preuniversitar și cel universitar. Pentru a putea accede la unele instituții de învățământ superior este necesară promovarea unor examene la diferite discipline. Astfel, de exemplu, pentru admiterea la Facultățile de Drept ale unor mari universități din țară este obligatoriu susținerea examenului de gramatică a limbii române, în condițiile în care aceasta nu se mai studiază pe parcursul liceului, încurajându-se pregătirile individuale/meditațiile, șansa de a accede spre astfel de specializări scăzând direct proporțional cu situația financiară a familiilor din care provin absolvenții de liceu.” (B., profesor de liceu – geografie)

„Suprapopularea claselor. Lucrez cu 38 de copii în clasă. Nu ii poți solicita pe toți într-o oră, ceea ce ar fi ideal. Corectarea lucrărilor, tezelor, este o muncă în plus, faci o muncă dublă. În plus, noile manuale școlare sunt traduse din autori străini și nu sunt adaptate la realitatea românească, iar pe lângă asta sunt foarte simplu elaborate, astfel încât mulți copii deștepți devin limitați de programă.” (M., profesor de gimnaziu – limba şi literatura română)

„Oamenii. Programa e cum e, manualele sunt mereu schimbate, de nu reușești nici măcar să te obișnuiești cu ele. Cred că omul sfințește locul. Dacă fiecare profesor s-ar strădui mai mult să vină cu drag la școală, să facă fiecare oră mai atractivă și interactivă pentru elevii săi, ținând cont de particularitățile de vârstă ale fiecăruia, cred că am putea schimba ceva în bine, în fiecare zi câte puțin. Elevii se schimbă de la o generație la alta, profesorii rămân aceiași. Ar trebui să creștem și noi împreună. Legat de învățământul primar, părerea mea este că ar trebui scoase toate evaluările, inclusiv evaluările naționale. Elevii de la ciclul primar ar trebui educați, nu învățați.” (C., învățător – învățământ primar)

„Modul în care profesorii comunică cu elevii. Cred că mai mulți profesori ar trebui să se străduiască să comunice „sincer” cu elevii lor. În calitate de colaborator care a lucrat cu câteva școli, nu am vorbit niciodată cu elevii de undeva de sus' și nu i-am tratat ca indivizi naivi, pur și simplu din respect pentru ei. Spre deosebire de ce ar crede unii adulți, copiii nu sunt niciodată la fel de ignoranți pe cât par și au întotdeauna întrebări, la care trebuie să le răspundă profesorii lor cât mai onest posibil. Elevii mei au descoperit că pot discuta cu mine despre orice subiect sub soare, fără frică sau reținere, iar în acest timp au dobândit capacitatea de a se exprima coerent, de a dezvolta argumente și de a respecta dreptul celorlalți elevi de a avea opinii foarte diferite de ale lor. Aceste lucruri mi-au dat onoarea de a privi copii timizi transformându-se în persoane cu multa încredere în sine, chiar înaintea ochilor mei.” (K., profesor de gimnaziu/liceu – limba engleză)