15 ani de cand homosexualitatea nu mai e incriminata in Romania

Astazi se implinesc 15 ani de la abrogarea infamului articol 200 din Codul Penal. Daca nu ai auzit pana acum nimic despre el, afla ca acest articol incrimina homosexualitatea si ca abrogarea lui a insemnat o victorie uluitoare pentru comunitatea LGBT+ din Romania, infaptuita dupa insistente indelungate din partea societatii civile si a Consiliului Europei.

Articolul 200 stipula ca homosexualitatea, adica relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex, savarsite in public sau care genereaza scandal public, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la cinci ani. De asemenea, se pedepsea cu ani de inchisoare si promovarea homosexualitatii, orice ar fi insemnat asta. In cuvintele in care era scris articolul, indemnarea sau ademenirea unei persoane in vederea practicarii de relatii sexuale intre persoane de acelasi sex, precum si propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism savarsite in acelasi scop, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la cinci ani.'

In conditiile in care homosexualitatea nu mai era incriminata de multa vreme in tarile din jur (Ungaria – 1961, Bulgaria – 1968, Polonia – 1932, si chiar Rusia – 1993, sau Moldova – 1995), Romania era printre ultimele tari din Europa care oprima persoanele LGBT in mod legal, iar asta a condus, cum era firesc, la abuzuri, violuri si crime.

Vlad Viski, presedintele organizatiei MozaiQ, a scris in Adevarul despre ultima persoana condamnata in baza articolului 200. In 1996-1997, Mariana Cetiner, handbalista, a fost acuzata de «lesbianism», arestata preventiv timp de 14 luni, tarata printr-un lung si anevoios proces (cu numerosi martori, cu declaratii privind viata intima, cu presiuni asupra prietenilor), batuta cu bestialitate si abuzata, si intr-un final condamnata la inchisoare. Cazul a capatat notorietate internationala, Amnesty International declarand-o pe aceasta «prizonier de constiinta» pe baza orientarii sexuale, o premiera pentru aceasta organizatie. In 1997, Emil Constantinescu o gratiaza pe Cetiner, alaturi de o serie de alte persoane condamnate pentru homosexualitate.'

Citeste si:
Ce drepturi nu ai daca esti LGBT+ in Romania?

In 2001, dupa abrogarea articolului 200, directorul executiv de atunci al organizatiei ACCEPT, Adrian Coman, declara intr-un interviu: a fost eliminat un subiect delicat care aparea in toate agendele internationale privind homosexualitatea. Din punct de vedere legislativ, Romania a ales sa respecte demnitatea umana, punand capat unei culturi a fricii si a umilintei pe care cetatenii ei de orientare homosexuala sau bisexuala au fost nevoiti sa o traiasca.'

Chiar daca Romania a ales sa respecte demnitatea umana, nu inseamna ca abrogarea articolului nu a intampinat piedici. Partidul Romania Mare sustinea pe atunci ca articolul era deja prea ingaduitor, un senator afirmand ca armonizarea cu legislatia europeana e o greseala fatala. Chiar si Corneliu Coposu, liderul respectat al PNTCD, s-a exprimat impotriva abrogarii, spunand ca atitudinea lui crestina il determina: sa combata orice deviere de la legea naturii si de la principiile morale ale unei viitoare societati echilibrate.' Desigur, Biserica Ortodoxa Romana a fost oponentul principal al ordonantei care abroga articolul. Patriarhul Teoctist a transmis o scrisoare parlamentarilor: Biserica respinge iubirea necurata, tirania patimilor egoiste si fara rod de viata.'

Citeste si:
Interviu ELLE: Carla Antonelli – Daca oamenii grotelor ne huiduie, inseamna ca existam!

Dar astfel de opinii apar si astazi in spatiul public, fie ca vin din partea politicienilor care raman nesanctionati atunci cand se exprima impotriva drepturilor fundamentale ale omului, fie din partea Bisericii, ale carei initiative de a restrange drepturile comunitatii LGBT+ dovedesc o energie care s-ar canaliza cu mai mare folos spre cauze mai bune. Cert este ca, la 15 ani de la abrogarea articolului, drepturile comunitatii nu au avansat prea mult. Asta desi comunitatea e azi mai activa, mai vizibila si mai dornica de schimbare decat era la acea vreme. Totusi, intr-un astfel de moment „aniversar”, poate e timpul sa reflectam la ceea ce am mai fi putut obtine in termeni de drepturi si schimbare de mentalitati pentru cei care nu sunt, in continuare, la fel de egali cu ceilalti. 

Foto: Shutterstock

Daca ti-a placut acest articol, urmareste ELLE.ro pe GOOGLE NEWS sau pe FACEBOOK